Cine are dreptate: cei care spun că în Republica Moldova e o epidemie de tuberculoză sau cei care consideră că o asemenea epidemie este, de fapt doar „un zvon”? Este cazul de la Crihana Veche, cu cei 17 copii infectaţi cu tuberculoză, un caz nefericit izolat, sau doar vârful unui aisberg, adică doar partea vizibilă a unei situaţii alarmante? Vom discuta în această dimineaţă cu ministrul Sănătăţii Andrei Usatîi.
Europa Liberă: Dle ministru, Ministerul Sănătăţii a reacţionat la reportajele televizate despre situaţia din şcoala internat de la Crihana Veche, Cahul şi la discuţiile din cadrul unor emisiuni privind proporţiile pe care o ia problema tuberculozei în R. Moldova cu un comunicat de presă. Comunicat în care se afirmă ferm: epidemia de tuberculoză cu care s-ar confrunta Republica Moldova nu este decât un zvon. Pe ce se bazează fermitatea unor asemenea afirmaţii ale ministerului?
Andrei Usatîi: „Constatarea care a fost difuzată ieri sau alaltăieri seara este bazată pe descreşterea numărului de pacienţi înregistraţi începând cu anul 2005, cu peste o mie de pacienţi anual. Adică nu este o creştere. Acesta este un argument. Epidemia are o definiţie clară, că numărul de pacienţi înregistraţi într-o perioadă de timp determinată depăşeşte cu mult numărul de pacienţi prognozaţi că ar putea să se îmbolnăvească. Şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii încă în anul 1995 asemenea cazuri le defineşte ca stări de urgenţă. De altfel, stare de urgenţă a fost anunţată pentru toată lumea, pentru că pericolul îmbolnăvirii de tuberculoză există în toată lumea. Adică, nu este epidemie, este o stare de urgenţă, este o stare nefavorabilă ce ţine de tuberculoză.”
Europa Liberă: Înţelegem că între boală propriu-zisă şi infectare trebuie să fie o distincţie foarte clară, inclusiv pentru orice cetăţean. Asta influenţează cumva starea de lucruri în Republica Moldova?
Europa Liberă: Care este totuşi raportul la 100 de mii de locuitori?
Andrei Usatîi: „Este foarte aş zice vag, neclar raportul. Am înregistrat anul trecut 107 cazuri la 100 de mii de locuitori: este puţin în descreştere. Este cert cu nu avem epidemie, dar avem
Chiar cazul de la Crihana Veche a demonstrat că atât autorităţile publice locale, cât şi medicina de familie sau personalul instituţional din această instituţie au admis o atitudine superficială, iresponsabilă. Doar acest băiat care s-a îmbolnăvit nu avut certificatul de control când a fost înmatriculat la această şcoală specializată, nu a fost supravegheat nici de medicul de familie, nici de personalul din această şcoală şi tocmai la 17 ianuarie anul curent a fost constatat că este suspect la o boală şi s-a dovedit a fi tuberculoză, a fost admis în spital şi i s-a administrat un tratament adecvat.
Aceste deficienţe sunt caracteristice nu doar pentru Crihana Veche. Asemenea atitudini avem mai în toate localităţile din Republica Moldova. S-a dovedit la Budeşti: doamna primar a abordat această problemă. Noi în lunile martie-aprilie vom convoca nişte întruniri cu autorităţile publice locale, cu personalul din sănătatea publică, cu medicii pentru a-i sensibiliza, pentru a-i atenţiona că starea de lucruri nu este bună, că avem mult de lucrat în vederea prevenirii, depistării precoce şi tratamentului. Doar prevenirea tuberculozei este efectivă doar atunci când pacientul depistat se tratează. Dacă nu se tratează, el continuă să răspândească tuberculoza printre vecini, printre cei care locuiesc alături de pacient.”
Europa Liberă: Totuşi, dle ministru, noi parcă am asista la o polemică între corifei medicali: fostul ministru al Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, de exemplu, este citat spunând că „avem o situaţie endemică, dacă nu chiar epidemie de tuberculoză”. La rândul său, directorul adjunct al Institutul de Ftiziopneumologie, Constantin Iavorschi, spune clar: „Noi, practic astăzi ne găsim într-o situaţie de epidemie de tuberculoză”. Pe cine să creadă un cetăţean simplu sau un amărât de pacient?
Andrei Usatîi: „Eu zic că atât primul, cât şi al doilea profesor şi-au manifestat grija şi într-adevăr este îngrijorătoare situaţia care se înregistrează în Republica Moldova şi au numit-o epidemie. Dar dacă e să vorbim pur ştiinţific, sau după caracteristicile şi definiţiile OMS, am zis că nu este o epidemie, este o stare de urgenţă, este o stare nefavorabilă care ne impune să fim mai organizaţi, mai stringenţi în vederea organizării măsurilor de profilaxie şi de depistare şi tratament a pacienţilor cu tuberculoză.”
Europa Liberă: Revenind la acest caz de la Crihana Veche, trebuie să înţelegem că ilustrează mai mult ce: o campanie de presă cu aprecieri stridente, dar mai diletante sau totuşi neglijenţă şi iresponsabilitate din partea celora care nu trebuia să admită situaţia de acolo? Mai ales că aţi spus că această situaţie s-ar putea repeta.
Andrei Usatîi: „Vreau să reiterez că această situaţie nu este specifică numai pentru raionul Cahul şi Crihana Veche. Asemenea atitudini se constată în mai multe localităţi şi de aceea am zic că urmează să organizăm nişte măsuri de instruire, de sensibilizare şi ca să integrăm acţiunile noastre împreună cu autorităţile publice locale, sănătatea publică, medicina de familie, cei care sunt afectaţi de tuberculoză.
Aş vrea să dau o informaţie pentru întreaga populaţie - este singura maladie care este asigurată totalmente, 100 de procente gratuit tratament. Este necesar doar să se depisteze, să dorească cei care sunt bolnavi să conştientizeze că sunt periculoşi pentru familia proprie, pentru cei care locuiesc împreună, pentru vecini.”
Europa Liberă: Dle ministru, ce se întâmplă cu cei 17 copii? Ei sunt bolnavi? Pentru că acest comunicat spune că „la momentul de faţă nici un copil nu este bolnav de fapt la acea şcoală internat de la Cahul” ?
Andrei Usatîi: „În cazul în care organismul uman a contactat mico bacteria tuberculozei, în acest moment persoana încă nu este bolnavă, pentru că nu se manifestă clinica tuberculozei. Dar există probe de a constata dacă este o infecţie în organism sau nu este infecţie. În cazul dat, acei 17 copii au locuit împreună cu băiatul care suferea de tuberculoză, când li s-a făcut această probă s-a constatat că ei necesită un tratament profilactic pe o perioadă foarte scurtă în vederea prevenirii îmbolnăvirii de tuberculoză. Într-un cuvânt, ei nu sunt bolnavi de tuberculoză, dat sunt infectaţi cu bacilul tuberculozei. Şi aceste măsuri sunt pentru a preveni manifestarea tuberculozei la cei 17 copii. Această se aplică nu doar în cazul acesta, ci se aplică peste tot în lume.”
Europa Liberă: În acelaşi comunicat este vorba despre un apel, un îndemn al Ministerului Sănătăţii spre promovarea „bunelor practici cu privire la TB și reducerii riscului de stigmatizare a populației ce suferă de TB.” De ce acest accent special pe problema stigmatizării populaţiei, ca să înţeleagă toată lumea? Un om bolnav este ca şi cum blestemat, sau izolat de societate, imediat simte un fel de schimbare de atitudine faţă de el când este vorba despre tuberculoză?
Andrei Usatîi: „Stigmatizarea în general este nocivă, este greu de suportat pentru orice pacient care nu ar dori să divulge starea sănătăţii, dar este în funcţie iarăşi de nivelul de stare personală a pacienţilor. Unii, deşi îi cunoaşte toată localitatea că au abandonat de 5-6 ori tratamentul dintr-o instituţie specializată, nu se stigmatizează. Altul, care are alt nivel de percepere, alt nivel de demnitate, nu ar dori şi urmează tot tratamentul pe care îl prescrie medicul. Dar în general când am menţionat că nu trebuie să-i stigmatizăm, am avut în vedere să protejăm acest pacient.”
Europa Liberă: S-a remarcat că procentul de refuz iresponsabil de a se trata este destul de ridicat. Ce se face cu aceste persoane care nu se tratează şi prezintă, din câte înţelegem, un pericol pentru cetăţeni?
Andrei Usatîi: „Şi aici avem spaţiu pentru a îmbunătăţi lucrurile. Aceşti pacienţi sunt dintr-o categorie adeseori cu un nivel de educaţie destul de jos, cu o atitudine faţă de sănătatea proprie iarăşi destul de joasă şi ei nu conştientizează faptul că tratamentul este unica metodă a preveni îmbolnăvirea membrilor familiei, membrilor comunităţii în care trăiesc. De aceea, conştientizarea, educarea, informarea şi convingerea acestor pacienţi că doar tratamentul este unica metodă pentru a aduce bunăstarea atât a sănătăţii persoanei date, cât şi a celor care o înconjoară. De aceea în instituţiile specializate pe care le avem abandonul este foarte şi foarte frecvent, indiferent de faptul că sunt create condiţii bune pentru tratament la Vorniceni şi spitalul din Chişinău. La Vorniceni continuăm reabilitarea unui bloc unde sunt create condiţii ideale, câte 1-2 pacienţi în salon, cu ventilare, cu tot ceea ce necesită conform standardelor pentru tratament. Dar având în calcul atitudinea acestor pacienţi urmează ca personalul medical, familiile unde se înregistrează aceşti pacienţi să fie răbdători şi acest tratament să-l petreacă pe perioada care este recomandată de către medici.”
Europa Liberă: Dle ministru, vă mulţumim.
