Asasinarea Nataliei Estemirova – ancheta a luat o cale greşită

Astăzi se împlinesc doi ani de la asasinarea în Caucazul de Nord a activistei ruse pentru drepturile omului Natalia Estemirova. Anchetatoprii ruşi au anunţat că extind cu câteva luni termenul pe care şi-l stabiliseră pentru descoperirea crimei, dar foştii colegi ai Nataliei Estemirova au avertizat că investigaţia a pornit pe o pistă greşită.

Asasinarea Nataliei Estemirova – ancheta a luat o cale greşită

Anul trecut, preşedintele rus Dmitri Medvedev a folosit prima aniversare a uciderii Nataliei Estemirova pentru a anunţa că autorităţile au descoperit asasinii – anume doi insurgenţi ceceni - şi că mai trebuie găsiţi comanditarii.

Dar organizaţia Memorial - pentru care lucra activista în vârstă de 50 de ani în momentul asasinării - a efectuat, între timp, propria investigaţie, sugerând că ancheta oficială merge pe o cale greşită.

Natalia Estemirova, care documenta abuzurile forţelor de securitate ruse în Cecenia a fost răpită la Groznîi pe 15 iulie 2009. Corpul ei neînsufleţit cu urme de gloanţe în cap şi piept a fost descoperit în aceeaşi zi într-o republică învecinată din regiunea nord-caucaziană a Rusiei.

Raportul care contrazice versiunea oficială, întocmit de Memorial împreună cu ziarul Novaia Gazeta şi Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului i-a fost prezentat săptămâna trecută preşedintelui Medvedev. Documentul scurs în presă mai sugerează că serviciile secrete au construit o versiune falsă a evenimentelor pentru a abate atenţia de la adevăraţii asasini.

Friederike Behr care lucrează în oficiul de la Moscova al organizaţiei Amnesty International spune că acest raport nu pune vina pe cineva anume, dar arată lacune esenţiale în ancheta oficială.

Friederike Behr spune că nu este convingătoare versiunea actuală a comitetului de anchetă despre presupuşii insurgenţi ceceni care ar fi asasinat-o pe Estemirova. Această pistă nu este susţinută de probele DNA găsite pe corpul victimei. Pe de altă parte, lipsesc dovezile pentru a exclude celelalte piste, care sugerează implicarea forţelor de securitate în asasinat, mai spune Behr.

Autorităţile din Cecenia, inclusiv preşedintele Ramzan Kadîrov o criticaseră public pe Estemirova pentru relatările ei despre execuţiile extrajudiciare în republica nord-caucaziană, dispariţia oamenilor şi torturarea lor – crime pe care le-ar fi săvârşit forţele de securitate de la Groznîi.

Rachel Denber de la oficiul din New York al organizaţiei Human Rights Watch spune că Estemirova a primit ameninţări frecvente şi a fost hărţuită din cauza activităţii ei în Cecenia, dar anchetatorii asasinatului au trecut cu vederea posibila implicare a autorităţilor. Singur acest lucru ar pune la îndoială versiunile oficiale ale anchetei.