În comparaţiile cu vremurile de acum 30 de ani, numărul copiilor care se nasc în afara căsătoriei este de trei ori mai mare. Cam a cincea parte din totalul copiilor care se nasc acum. Un fenomen firesc pentru realităţile de acum? Benefic? Cu consecinţe mai proaste pentru copii şi societate în general? Să aflăm câte ceva despre această problemă şi a societăţii moldoveneşti din discuţia cu Ghenadie Mocanu, expert al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.
Interviul matinal la Europa Liberă: cu Ghenadie Mocanu (IDIS Viitorul)
Europa Liberă: Creştere spectaculoasă – de trei ori în ultimele trei decenii - a ponderii copiilor născuţi în afara căsătoriei. Republica Moldova se înscrie în acest sens în tendinţele generale regionale. Institutul „Viitorul” a prezentat zilele acestea un studiu privind acest fenomen. În primul rând, dle Mocanu, atunci când se operează cu statistici ale copiilor născuţi în afara căsătoriei: se au în vedere şi familiile monoparentale, şi cuplurile neînregistrate civil, şi bebeluşi sau copiii mai mari abandonaţi?
Ghenadie Mocanu: „Evident că înglobează toate aceste cifre. Datele studiului sunt luate de la Biroul Naţional de Statistică. Autoarea studiului (Olga Gagauz, n.r.) a
prezentat că naşterile extra-conjugale sunt înregistrate atât de mama singură, cât şi de ambii părinţi. Nu e vorba doar de familii monoparentale, e vorba şi de familii cu ambii părinţi, dar care nu sunt înregistrate.”
Europa Liberă: Acum, care sunt în linii mari motivele principale ale creşterii numărului copiilor născuţi în afara căsătoriilor?
Ghenadie Mocanu: „În primul rând, Republica Moldova se înscrie în spaţiul Sud-Est European, datele arată că suntem cu un nivel mai jos decât statele europene”
Europa Liberă: Cu un nivel mai jos însemnând că numărul copiilor nu este mai mare decât în ţările europene?
Ghenadie Mocanu: „Exact, nu este mai mare, da. Se înscrie perfect în limitele statelor central şi est-europene.”
Europa Liberă: Adică al celor care au ieşit din perioada socialistă şi se liberalizează mai greu, inclusiv în fenomene de genul acesta?
Ghenadie Mocanu: „Exact. Referindu-ne la cauze, este vorba de modificarea normelor morale în sfera familiei şi a căsătoriei, despre răspândirea relaţiilor sexuale pre-maritale, este vorba de o problemă mare – migraţia din Republica Moldova. Majoritatea populaţiei active migrează peste hotare, iar copiii rămân în grija bunicilor şi datele ne arată că cel mai mare număr de naşteri extra-conjugale se înregistrează la tinerii de până la 20 de ani.
De fapt, există două direcţii: naşterile la tinerii de până la
20 de ani şi la femeile care au trecut de 40 de ani. Până la 20 de ani sunt 45 % de naşteri în afara căsătoriei. După 40 de ani e vorba de 30 % de naşteri extra-conjugale. Dacă în cazul femeilor de 40 de ani decizia este gândită de a avea un copil, până la 20 de ani e vorba de lipsa informaţiei, lipsa pregătirii tinerilor de a forma o familie şi migraţia, evident, îşi are un rol important.”
Europa Liberă: A existat dintotdeauna o atitudine între dispreţ şi compasiune arogantă sau de stigmatizare a fenomenului copiilor născuţi în afara căsătoriei: calificative ca „născut nelegitim”, „bastard”, „copil din flori” ş.a.m.d. n-au rămas doar în dicţionare, ci şi în mentalul colectiv. Cât de mult mai persistă această atitudine de condamnare a fenomenului în societatea moldovenească?
Ghenadie Mocanu: „Evident că sintagma mai există în mentalitatea colectivă, însă observăm că deja se liberalizează şi mentalitatea noastră. Mai puţin se ţine cont de această stigmatizare şi creşterea numărului de naşteri a copiilor în afara căsătoriei denotă că societatea a trecut peste această normă care nu este bătută în cuie. Valorile care vin din Occident au invadat societatea moldovenească, şi putem chiar vedea în datele studiului că numărul acestor naşteri este mai mare în regiunile rurale decât în regiunile urbane. Acest lucru vorbeşte despre lipsa informaţiei şi despre migraţie care este un detaliu foarte important.”
Europa Liberă: Vorbind despre sistemul actual de protecţie socială, cât de curajoasă trebuie să fie o femeie care se decide să-şi facă un copil atunci când nu mai speră la o căsnicie, sau în afara acestui motiv, ca să aibă siguranţa că va face faţă, financiar, material inclusiv, noii situaţii?
Ghenadie Mocanu: „Situaţia materială a femeilor care nasc în afara familiei este destul de precară. Evident că femeile care nasc după 40 de ani nu se mai intereseasză de suportul statului în acest sens. Statul ar trebui să susţină femeile de până la 20 de ani care se confruntă cu o situaţie materială foarte gravă şi nici experienţă nu au.
Deşi, la moment, suportul financiar se oferă în dependenţă de evaluarea veniturilor familiei şi nu se face o diferenţă între o mamă singură şi o familie, deci mama cu copil extra-conjugal beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi familiile, oricum statul ar trebui să prevadă această situaţie şi să acorde mai multă susţinere sau, cel puţin, serviciile sociale să le facă mai uşoare, mai facile pentru femeile cu copii şi care nu sunt căsătorite.”
Europa Liberă: Se înregistrează şi cazuri de taţi singuri pe lângă cele obişnuite între ghilimele sau fără de mame-singure. În sensul că după naşterea copilului se apucă cineva dintre bravii bărbaţi să crească copilul din varii motive lăsat cu el?
Ghenadie Mocanu: „Sunt şi astfel de cazuri, evident că sunt mult mai puţine. Astfel de cazuri le cunoaştem din filmele din Occident, din Stalele Unite, în Republica Moldova sunt foarte puţine astfel de cazuri.”
Europa Liberă: Deci, bravii bărbaţi moldoveni sunt mai puţin curajoşi din punctul acesta de vedere?
Ghenadie Mocanu: „Pur şi simplu ei sunt ocupaţi cu activităţile de munci şi au mai puţină experienţă. Nu zic că nu sunt cazuri, sunt şi bărbaţi singuri, dar sistemul nostru mai puţin oferă educaţie familială bărbaţilor, la noi aşa este sistemul moral că femeiea este cea care ar trebui să stea cu copiii şi evident că bărbaţii sunt îndepărtaţi.”
