Pe drumul spre Europa cu goarna nostalgiei sovietice

Imaginea Moldovei nu mai seamănă cu cea a Uniunii Sovietice care s-a prăbușit acum două decenii, dar deocamdată Moldova nici nu se apropie de Europa anului 2011, deși mari sunt ambițiile actualei guvernări liberal-democrate.

Despre cei care trăiesc cu trecutul, nostalgici după URSS și despre cei care își văd viitorul într-o altă uniune, cea europeană vorbim la acest sfârșit de săptămână.

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă și Valentina Ursu

Unii dintre moldoveni se mai întorc în propriile lor istorii, ghidați mai ales de întâmplările luminoase din trecutul lor. Ușor exagerate, un pic romanțate, poveștile pe care le spun toți cei care își împărtășesc tinerețea sunt luminate de entuziasmele lor de atunci, de stralucirea unor întâmplări care astăzi sunt imposibile. Cum să nu nască nostalgie dacă își amintesc exclusiv frumosul, binele, interesantul? Unii spun ca istoria Uniunii Sovietice e încă vie la Unic, magazinul universal central din Chișinău, unde a poposit cu microfonul și Europa Liberă.

- „Era unul din cele mai mari magazine din Chișinău. Orice vroiai aici găseai, acum tot aici vin.”
- „Aici venim întotdeauna, alte magazine nici nu erau. Unicul transportor în orașul Chișinău era în magazinul acesta. Când a apărut prima dată ni se părea că suntem în metroul din Moscova.”
- „De când e perioada sovietică, tot de atunci e și magazinul ăsta. Putem găsi în el tot ce vrei, de exemplu stofă care stă cu anii pe raft...”
- „Lucrez de 20 de ani în Unic și nu-mi aduce aminte de perioada sovietică.”
- „Mie imi aduce aminte de vremurile sovietice bune, atmosfera e la fel.”
- „Bine a fost, și leafă era, și prețurile nu erau așa usturătoare. Se putea de trăit.”
- „Magazinul era frumușel, era mai ieftin, dar acum ne prăjim oleacă, totul e scumpit, nu e cum era înainte, nu e aceeași viață.”
- „Mulți ani am trăit cu acest magazin. E ceva care rămâne mulți ani în sânge.”
- „Foarte rău că în istoria românilor acum nu se indică ceea ce am avut, adica magazine importante. Adică ceea ce a fost în perioada sovietică se dorește să se uite. Aceasta este foarte rău. Modalitatea asta de a duce lumea în eroare va permite distrugerea trecutului nostru.”
- „Magazinul ăsta nu sovieticii l-au făcut? A fost bine cu ei, acum a venit democrația asta, altă putere. Vor trece 100 de ani, așa cum a stat Lenin și comunismul 100 de ani, tot așa și cu democrație, tot așa și cu europa asta.”
- „Nu mai tânjesc, au trecut 20 de ani. Ce fel de perioadă sovietică, s-a terminat deja.”
- „Totul se termină odata și odată. Trebuie ceva nou, spre Europa.”
- „Pentru mine Uniunea Europeană este o afacere murdară. Sunt mai mult banii decât interesele oamenilor.”
- „Noi nu avem încotro, deja mergem în europa, în Uniunea Europeană.”
- „Trebuie să tindem spre ce e mai bun în UE.”
- „Tineretul ăsta crede ca în Europa stai cu picioarele în sus și gata, ai să fii milionar. Peste tot locul trebuie de lucrat.”
- „Nu vreau în Europa, tot mai bine la noi în Moldova.”
- „Trăim cu speranța. Pentru noi hotărăsc alții.”
- „Cred ca democrația e mai bună, e mai ok. Lumea e mai liberă. Bine, nu pot să spun ca nu erau și atunci vremuri bune.”

Acum două decenii s-a prăbușit Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. În timp ce unii îi duc dorul, alții se crucesc. Din ce categorie ar face parte scriitorul Vladimir Beșleagă care vorbește la microfonul Europei Libere?


Vladimir Beșleagă: „URSS a fost bine relativ, pentru o anumită categorie de oameni, în primul rând pentru nomenclatură a fost bine, tocmai de aceea și persistă nostalgia.”

Europa Liberă: Da, dar nostalgia nu vine numai de la nomenclaturiști, vine și de la oamenii simpli care au trăit în acele timpuri.

Vladimir Beșleagă: „Da, dar aici trebuie să vedem ce s-a întâmplat în evoluția acestui sistem. A avut perioada dură, violentă, răfuielilor cu dușmanii de clasă, după care a venit un pic de relaxare, după care a venit marasmul, au fost anii ’70, începutul anilor ’80. URSS avea un singur scop, dominația mondială.”

Europa Liberă: Să ajungă supraputere.

Vladimir Beșleagă: „Ea și ajunsese supraputere, dar numai o supraputere militară. Supraputere economică și supraputere umană nu a fost și nici nu putea să fie.”

Europa Liberă: Mă interesează ideologia comunistă, ideologia de pe timpul URSS. Scriitorul Vladimir Beșleagă de ce a intrat în rândurile Partidului Comunist?

Vladimir Beșleagă: „În baza unor legi staliniste din 1948, când un om era pentru câteva spice băgat la pușcărie pe nu știu câți ani, uite s-a întâmplat cu tatăl meu, care era lucrător în Cooperația de Consum a fost judecat 20 de ani. Eu eram fiul unui judecat, unui pușcăriaș, care puteam în fiecare moment să fiu expulzat. Eu nu inspiram nicio încredere acestui sistem.”

Europa Liberă: Când ați scris cererea să intrați în Partid?

Vladimir Beșleagă: „Eram de-acuma după doctorantură. În 1965 am fost primit în Uniunea Scriitorilor, care era singura oază unde ideologia nu reușea să pătrundă și să cangreneze total. Eu n-am avut niciodată nici intenția și nici dorința să mă înscriu în acest partid sau să intru. Însă, fiind secretar literar la revista Nistru, colegii mei au spus: să vii cu noi în echipă să dărâmăm din interior.”

Europa Liberă: Câți ani ați fost comunist?

Vladimir Beșleagă: „Din 1967 până în 1990, când am ajuns deputat.”

Europa Liberă: Ați slujit Partidul Comunist al URSS?

Vladimir Beșleagă: „Eu nu cred că pot să răspund la astă întrebare că am slujit partidul, eu am slujit literatura și adevărul.”

Europa Liberă: Nimeni nu avea curajul să lupte cu sistemul pe atunci?

Vladimir Beșleagă: „Curaj nu avea nimeni să lupte în mod
deschis, dar opoziția a existat. Oamenii și-au apărat principiile, și-au promovat ideile lor, asta cei care au avut personalitate. Dar foarte puțini au avut personalitate și caracter. Cei mai mulți au fost conformiști.”

Europa Liberă: Ce vă reproșați, ce regrete aveți de pe acele timpuri?

Vladimir Beșleagă: „Regrete mari n-am pentru că eu am procedat și am făcut așa cum mi-a dictat propria conștiință, am scris doar ce m-a durut și am căutat să spun cât mai mult adevăr.”

Europa Liberă: Vedeați sfârșitul obștesc al URSS?

Vladimir Beșleagă: „În perioada anilor ’70 nu se vedea. Sigur că lucrurile acestea s-au copt în sfera politicilor obscure, în adâncuri. La suprafață a ieșit abia mai târziu.”

Europa Liberă: Dar cum ați perceput dumneavoastră destrămarea URSS?

Vladimir Beșleagă: „A venit un vecin și mi-a spus ca uite așa și așa, s-a produs puciul, arestări. A fost un eveniment absolut neașteptat, iar Republica Moldova nu era gata și nici nu spera să se desprindă. A fost absolut neașteptat, ca un trăsnet din cer.”

Europa Liberă: Ce a avut de câștigat și ce a avut de pierdut Moldova de la destrămarea URSS?

Vladimir Beșleagă: „De pierdut a avut mult pentru că așa a fost concepută economia ei. A fost și a rămas de tip colonial. Un apendice al unei alte economii ea nu putea supraviețui în complexul economic regional. A avut de câștigat doar ceea se cheamă suveranitate și independență.”

Europa Liberă: Iată că și după 20 de ani acest conflict armat de la Nistru rămâne a fi o problemă. Suveranitatea și independența nu s-au consolidat.

Vladimir Beșleagă: „Nu știu daca se vor consolida și cum se vor consolida, pentru că acest stat este rezultatul unui viol politic. Nu a fost o doleanță a poporului, nu a fost o decizie a poporului, ci a venit din afară.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteți băștinaș din stânga Nistrului. Are vreo șansă conflictul transnistrean să fie soluționat?


Vladimir Beșleagă: „Nu cred că are șanse în viitorul apropiat sau previzibil, deși Rusia este în derivă mare și în proces mare de putrefacție, alcoolizare și de corupție. Dar ambițiile ei sunt enorme, acolo decid militarii, kgb-iștii, forțele acestea care au deținut puterea și pe timpul URSS.”

Europa Liberă: Când mergeți la Mălăiești, satul de baștină, vă simțiți în acea zonă ca pe timpurile URSS?

Vladimir Beșleagă: „Doamnă Valentina, să vă fac o
confesiune: din adolescență mă visam numai și numai în satul meu și la casa mea. S-a facut această diversiune cu separarea teritoriului și visez coșmaruri continue că trec prin controale, că pe mine mă urmăresc, niște senzații foarte stranii.

Când mă gândesc sau simt lucrurile acestea ceva mă zgârâie în inimă, mă zgârâie rău. Este o mare mizerie, o mare nedreptate să te duci la casa ta, și e ca și cum te-ai duce nu știu unde și să fii umilit...”

Europa Liberă: Da, dar mergeți acolo la casa părintească, aveți atâția prieteni, ei vă spun că președintele nostru este Igor Smirnov, Sovietul nostru Suprem de la Tiraspol e cel care ne apără interesele...

Vladimir Beșleagă: „Nu vorbește nimeni despre treburile acestea. Totul este tăcere. Adică dacă vorbești ceva, în discuție să nu faci aluzie la politică, altfel ne arestează pe toți. Există un anumit sentiment de frică. Dar n-aș spune că toată lumea e intimidată. Cei care adoră regimul sunt pensionarii.”

Europa Liberă: Moldova cu estul sau cu vestul?

Vladimir Beșleagă: „Moldova trebuie să știe să păstreze un echilibru. Atâta timp cât în societate există un segment atât de puternic care trage spre Rusia, spre răsărit, nu se poate stabili o linie dură.”

Europa Liberă: Care este interesul național al Moldovei azi?

Vladimir Beșleagă: „Este să depășească această criză economică și Slavă Domnului nu a dat faliment, și asta numai grație guvernanților și politicienilor noștri, care au știut cum să manevreze, altfel era colaps total. Și asta se poate aștepta oricând. Moldova, acest stat artificial este permanent pe muchie de cuțit, de colaps. Uite asta e, trist.”

*

Moldova încă nu și-a revenit complet din starea de confuzie din anii 1990, este părerea fostului Ministru al Comunicațiilor, Ion Casian. Totuși, el crede că există și aspecte pozitive după 20 de ani de la prăbușirea colosului sovietic. Ion Casian vorbește despre o prăbușire a URSS care era inevitabilă.

Ion Casian: „Sistemul sovietic era un sistem închis.
Dezvoltarea era pe resursele proprii, elaborări, producere, tot-tot, nu era cooperare. Și a doua a fost lupta cu sistemul așa-numit imperialist și era o luptă acerbă pe viață și pe moarte. Goana aceasta a militarismului și a înarmării a sărăcit populația. Practic, din PIB-ul URSS, cam 90 la sută mergea la complexul militar. Paritatea, care era de partea Statelor Unite consuma sub 10 la sută. Era o discrepanță impunătoare. A treia, probabil, s-a pierdut războiul tehnologic.

Trei piloni care au fost la baza căderii. Căderea oricum trebuia să fie, în istorie nu există niciun imperiu care a supraviețuit mai mult de o anumită perioadă. Deci, atunci când a început Gorbaciov să încerce să reformeze și a ales ca instrumentare transparența, s-a arătat atunci tot ceea ce este în interior. Atunci s-a început a pierde credibilitatea, disciplina.”

Europa Liberă: Ce amintiri vă leagă de URSS?

Ion Casian: „Eu atunci eram director de uzină unională. Simțeam dinamica căderii. Uzina de computere era mare, cu investiții mari și se simțea dramatic căderea. Se simțea chiar și economic și spiritual. Conducerea de vârf de la Moscova ne adia că trebuie să găsim soluții, pentru ca URSS nu va rezista mult timp. Se poate de spus așa ca orice imperiu, ca orice organism are perioada lui de creștere, de maturitate și pe urmă de cădere.”

Europa Liberă: Care e diferența între URSS și Uniunea Europeană? Ambele sunt două uniuni.

Ion Casian: „Deosebirea e mare. UE are cu totul alte principii de organizare. Fiecare stat, ca națiune își păstrează structura națională, cultura și așa mai departe. URSS era o țară, o limbă, o armată, un ban. Oricum, în UE sunt alte principii puse la bază, principii democratice. Diferența e ca între cer și pământ.”

Europa Liberă: Să înțeleg că în URSS te băgau cu de-a sila, dar în UE chiar te rogi să te primească.

Ion Casian: „În UE sunt și precondiții, două precondiții în afară de semnarea celorlalte. Tu ai societate democratică, tu ai toate instituțiile democratice? Și a doua, ai nivelul respectiv de trai, de dezvoltare. Deci, cu nivelul nostru de PIB n-ai ce căuta în UE, deci sunt pre-condiții pana a începe a discuta condițiile de bază. URSS s-a creeat pe cu totul și cu totul alte principii.”

Europa Liberă: Cum vă explicați că după 20 de ani de independență a Republicii Moldova, încă atâția moldoveni mai tânjesc după URSS?

Ion Casian: „Da, explicația este simplă. URSS garanta un nivel social egal. Era sufletism, nu era o competiție, nu era primit să ai o inițiativă, să te evidențiezi acolo. De aceea toți aveau o siguranță, erau siguri că mâine tot așa va fi, și poimaine tot așa. Și asta era o siguranță garantată pentru un nivel de acesta de jos. Când s-au pus alte reguli de joc, regula se creează condiții egale pentru toți, dar cine are capacități mai potrivite pentru competiție, acela poate să aibă și alte oportunități. Deci, garantarea aceasta socio-minimală nu este acum întotdeauna asigurată.”

Europa Liberă: Atunci omul era un rob, iar acum totuși contează cât de mult gândește, cât de mult poate să se evidențieze prin inițiativă?


Ion Casian: „N-aș spune rob, era un executant. El nu trebuia să se gândească ce va fi mâine. De sus până jos erau indicații. De la grădiniță indicații, la școală indicații, la colhoz, uzină indicații, tot așa. Aici nu, aici ai inițiativa proprie, libertate, ăsta și este plusul.”

Europa Liberă: Dar poți fi în același timp și cu estul și
cu vestul?

Ion Casian: „Noi suntem și încercăm să fim în două luntri. Ar trebui odata și odată să ne determinăm cum e mai bine. Ne ajută acum rușii să ne determinăm, ba ne blochează importul, embargouri, și asta ne ajută să ne gândim că totuși trebuie să fim mai competitivi. Domnule, dacă ai producție mai competitivă, poți să ieși pe orice piață. Dar iar ne întoarcem la ce am vorbit, trebuie sa avem o societate democratică, sa muncești calitativ și, cum se zice, la soviste, cu dedicație, să fii onest, cerințele-s simple, nu-s ieșite din comun.”

*

Despre mijlocul lunii august 1991, inceputul sfârșitului pentru URSS vorbim cu primul președinte al Moldovei independente, Mircea Snegur.

Europa Liberă: Ce a însemnat pentru dvs. personal căderea acestui imperiu sovietic?

Mircea Snegur: „Pe lîngă faptul că destrămarea URSS a
constituit împlinirea unui vis de decenii, eu zic că au avut loc restabilirea unei dreptăţi, o revenire la normal după o aflare de mai bine de jumărate de secol a ţinutului nostru în componenţa unui imperiu creat artificial, după cum se ştie, cu un regim totalitar comunist. Pentru mine personal evenimentul a mai constitut un grad înalt de responsabilitate pentru prezentul şi viitorul statului moldovenesc independent, pe care urma mai întîi să-l creăm.”

Europa Liberă: Gorbaciov ajunsese atunci la concluzia că sistemul nu mai avea o forţă lăuntrică, o forţă interioară de regenerare. Era pregătită Moldova să se despartă de acest colos mare URSS?

Mircea Snegur: „Eu zic că din punct de vedere moral, or acest factor era cel mai important, eram pregătiţi.

Europa Liberă: Totuşi cum explicăm noi că aproape jumătate din populaţia Republicii Moldova mai tânjeşte şi astăzi după acea URSS şi regretă ca nu e posibil de a fi refăcută Uniunea Sovietică, aşa arată sondajele de opinie?

Mircea Snegur: „Cei care pledează pentru refacerea URSS sunt persoane de vârsta a treia.”

Europa Liberă: De vârsta dumneavoastră.


Mircea Snegur: „În temei, da, eu sunt de vârsta a treia, sau alolingvi care întradevăr tânjesc după vechiul regim. Celelalte pături ale societăţii mai puţin. Ar trebui însă odată şi odată să se conştientizeze că cale înapoi nu există.

Procesul consolidării statalităţii şi integrării europene este ireversibil, noi nu putem prognoza în timp cât va dura acest proces, însă faptul că acesta este ireversibil, este de necontestat.

Este de datoria guvernării actuale să promoveze mai insistent reformele, procesele integraţioniste pentru a asigura un nivel mai înalt de trai al oamenilor şi prin aceasta a spulbera nostalgia lor după vechiul imperiu.”


Europa Liberă: S-a discutat foarte mult că Moldova ar fi ratat atunci şansa unirii cu România. Puteţi să vărsaţi lumină şi asupra acestei probleme, e o şansă pierdută sau nici nu a fost posibilă unirea?

Mircea Snegur: „Sunt convins că nici atunci la momentul proclamării independenţei, nici în prezent o unire clasică nu este posibilă. În ultimul timp pe asemenea poziţii se situează şi unii politicieni din tagma unioniştilor, sau din tagma ex-unioniştilor de pe vremea noastră.

Atunci analizînd starea care predomina în societatea nostră, la timpul despărţirii de imperiu, care, prin metodele sale ideologice a tot altoit generaţiilor noastre mai bine de 50 de ani un alt mod de gândire şi de viaţă, îndepărtîndu-ne practic de spaţiul spiritual firesc, noi am iniţiat realizarea unor măsuri de reintegrare, totuşi, în acest spaţiu al nostru. Am considerat că aceasta era posibil la moment şi aceasta trebuia să realizăm ca să nu rămânem în urmă. Iată dacă nu făceam ceea despre ce vreau eu să spun, atunci noi meritam să fim criticaţi şi atunci puteam fi învinuiți de o ratare a şanselor de apropiere şi de integrare.

Vreau să remarc simplificarea procedurilor de trecere a graniţei moldo-române, multiplicarea, eu zic înzecirea punctelor de trecere în ambele direcţii, lărgirea schimbului cultural, crearea întreprinderilor mixte de producţie, a băncilor, trimiterea tinerilor moldoveni la studii în România, am creat nişte condiţii ca Prutul să nu mai rămână un impediment de netrecut în relaţiile frăţeşti cu consangvinii noştri români. Nu ştiu şi nu pot înţelege de ce
aceasta se uită.

Eu zic că actualmente în loc de afirmări vizavi de aşa-zisa ratare a şansei unirii cu România ar fi bine să punem cu toţii umărul şi să ajutăm guvernarea actuală în valorificarea măsurilor vizând integrarea europeană şi prin aceasta să asigurăm regăsirea definitivă a fraţilor şi nu trebuie de căutat alte căi.

Avem o şansă extraordinară pentru a ne regăsi, să grăbim tratativele, să ne ajustăm la cerinţele europene, să ne integrăm acolo unde deja este România.”

Europa Liberă: Am ajuns acolo unde trebuie să punem punctul. Cum vedeţi viitorul Moldovei?

Mircea Snegur: „Republica Moldova cu siguranţă va
deveni un stat prosper, cu un nivel înalt de trai al populaţiei, membru plenipotențiar al Uniunii Europene. Cred în viitorul Moldovei.”

Europa Liberă: Şi foarte pe scurt, credeţi că are Moldova nevoie de o lege a lustraţiei?

Mircea Snegur: „Da, cel puţin o lege a lustraţie nu încurcă şi ea ar pune la punct unele întrebări, ar da răspunsul la mai multe suspiciuni. Nu se întîmplă nimic dacă se evidenţiază că cineva, cândva... Noi am trecut prin nişte timpuri foarte şi foarte grele. Și în Parlamentul ales în 1998, împreună cu Convenţia Democratică din Moldova, am pledat pentru adoptarea legii lustraţiei. Cu atât mai mult că pe mine personal aceasta nu mă atinge absolut nici într-un fel.”