Cauzele a trei şcoli româneşti din regiunea transnistreană vor fi examinate de CEDO, după ce judecătorii curţii au decis în unanimitate că cererile celor 170 de reclamanţi, părinţi, copii şi profesori de la liceele din Bender, Grigoriopol şi Rîbniţa, întrunesc toate criteriile pentru a fi examinate în fond. Lucru care, după părerea juriştilor de la Promo-lex, care reprezintă cele trei şcoli la CEDO, ar însemna că există premise ca dosarul să se sfîrşească în mod favorabil pentru cetăţenii moldoveni care au depus plîngerea. În ce măsură însă un eventual cîştig de cauză pe aceste dosare ar putea îndrepta situaţia din Transnistria în ce priveşte respectarea drepturilor omului, s-a întrebat corespondenta noastră Lucia Diaconu.
Curtea de la Strasbourg a neglijat demersurile guvernelor R. Moldova şi al Federaţiei Ruse, care figurează ca pîrîţi în aceste dosare, de a nu admite cererile şi va proceda la examinarea dosarelor unul dintre motive fiind epuizarea căilor interne de recurs. CEDO constată deja că cetăţenii moldoveni din Transnistria nu au remedii pentru situaţia lor. Şi asta pentru că, pe de o parte hotărîrile judecătoreşti ale organelor competente din R. Moldova nu sînt executate pe teritoriul republicii, iar pe de altă parte Federația Rusă nu-şi recunoaşte jurisdicţia asupra regiunii transnistrene, prin urmare reclamanţii nu pot sesiza nici autorităţile ruse despre lezarea drepturilor. Iar o eventuală cale de atac în instanţele transnistrene e considerată de curtea europeană ineficientă, deoarece constrîngerile la care sînt supuşi cetăţenii moldoveni din Transnistria tocmai sînt posibile din cauza actelor normative valabile în regiune, fiind vorba în special de interzicerea utilizarea grafiei latine.
Doina Ioana Străisteanu, unul dintre juriştii care-i apără pe reclamanţi, consideră că această decizie a curţii deşi nu este decisivă ar pune punctul pe „i” în problema nerespectării drepturilor moldovenilor care vor să studieze româna în grafie latină: „Pentru prima dată curtea, în ceea ce ţine de cazul din Transnistria, a recunoscut că grafia şi etnia fac parte din viaţa privată a unui om, că părinţii au dreptul să-şi transfere bagajul cultural şi tradiţiile etnice moştenitorilor, adică copiilor lor, că ei au dreptul să se identifice că sînt moldoveni şi că limba lor este cea română cu grafie latină.”
În ce măsură însă o asemenea decizie şi un eventual cîştig de cauză la CEDO ar putea garanta mai multe drepturi pentru cei care locuiesc în regiunea transnistreană? Directorii liceelor care au depus plîngere la curtea europeană spun că hărţuirile nu slăbesc şi că le este greu să creadă că autorităţile îşi pot schimba comportamentul. Juriştii de la Promo-lex speră totuşi ca o decizie favorabilă să poată influenţa evoluţiile în această regiune, speranţă alimentată de mecanismele prin care Consiliul Europei urmăreşte să fie puse în aplicare deciziile CEDO şi să să sancţioneze pe cei care nu se conformează.
Iată părerea lui Alexandru Postică: „Deci va fi obligată Federația Rusă şi R. Moldova să găsească o soluţie, aşa cum au găsit în cauza Ilaşcu.”
Europa Liberă: În cauza Ilaşcu, Federația Rusă şi-a declinat responsabilitatea.
Mai mulţi analişti cu care am stat de vorbă sînt însă mai puţin încrezători într-o ameliorare a situaţiei tocmai pentru că în cazul Ilaşcu pe care juriştii îl califică ca precedent decizia CEDO n-a fost pusă în aplicare. Directorul ADEPT, Igor Boţan este de părere că o atare decizie n-ar putea avea efectul aşteptat fără implicarea Rusiei.
Igor Boţan: „Eu zic că dacă Federaţia Rusă va fi convinsă că este în favoarea ei să exercite presiuni asupra Transnistriei, atunci sigur că se va ameliora situaţia şcolilor. Dacă nu, Transnistria dimpotrivă va face totul pentru a demonstra că se comportă ca o entitate suverană şi, atîta timp cît nu este recunoscută şi acceptată în instituţiile internaţionale, nu are de gînd să se conformeze acestora. Altă posibilitate nu există.”
În ce priveşte dosarul şcolilor româneşti din stînga Nistrului, Curtea a acordat reclamanţilor termen pînă la 20 septembrie să stabilească mărimea despăgubirilor pe care le pretind. La CEDO vor fi examinate trei cauze în baza cererilor semnate de 170 de reclamanţi, copii, părinţi şi profesori de la liceele româneşti cu predare în grafia latină de la Bender, Grigoriopol şi Rîbniţa.
