Diferendul transnistrean se va afla pe agenda reuniunii OSCE de la Astana de luni, 24 mai, reuniune planificată în formatul 5 plus 2, adica Rusia, Ucraina si OSCE ca mediatori, Chişinaul si Tiraspolul ca părţi şi Uniunea Europeana si Statele Unite cu statut de observatori. Intr-o recentă declaraţie a reprezentatului Statelor Unite la OSCE, ambasadorul Ian Kelly, făcută in fata Consiliului Permanet al OSCE, se exprima speranţa de reluare cît mai curînd a negocierilor in formatul 5 plus 2: „Ne exprimăm speranţa ca intilnirea din 24 mai ne va duce mai aproape de reluarea oficială a convorbirilor. Statele Unite repetă poziţia sa pentru o reglementare paşnică şi pe termen lung a conflictului transnistrean care să respecte suveranitatea si integritatea teritoriala a Moldovei”. In opinia noastră, continuă declaraţia ambasadorului american la OSCE, formatul 5 plus 2 rămîne singurul mecanism internaţional acceptabil pentru a se găsi o soluţie negociată a acestui conflict şi cerem tuturor părţilor implicate să facă acest mecanism cit mai eficient posibil.
Şi coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton a dat publicităţii săptămîna aceasta o declaraţie asemanatoare, în care îi îndeamnă pe toti membrii acestui format de negocieri să sprijine Moldova în aplicarea măsurilor de întărire a încrederii între cele doua maluri ale Nistrului, un obiectiv al politicii guvernului Filat pentru regiunea separatistă. Mai mult, doamna Ashton solicita „reluarea negocierilor în formatul 5 plus 2 fără vreo precondiţie sau întărziere şi cu respectarea deplină a principiilor fundamentale ale suveranităţii Republicii Moldova şi integrităţii ei teritoriale”.
Un comunicat de presă al biroului pentru reintegrare anunţă că vicepermierul Victor Osipov s-a întâlnit astăzi la Kiev cu preşedinţii comitetelor Radei supreme pentru politica externă şi integrare europeană, Oleg Bilorus şi Boris Tarasiuk, doi politicieni din opoziţie cunoscuţi pentru viziunile lor pro-occidentale.
Ei au subliniat că Ucraina este interesată să aibă un rol activ în procesul reglementării transnistrene în formatul 5+2 şi în găsirea unei soluţii viabile în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
Potrivit comunicatului, Boris Tarasiuk a spus totodată că declaraţia preşedinţilor Medvedev-Ianucovici din 17 mai referitoare la Transnistria este una pozitivă şi „conţine o serie întreagă de prevederi de natură să stimuleze eforturile de reglementare”.
Amintim că această declaraţie a trezit anumite îngrijorări la Chişinău pentru că Ucraina s-ar fi situat pe poziţiile Rusiei în problema transnistreană. Premierul Vlad Filat a sugerat diplomatic Rusiei şi Ucrainei că Moldova nu acceptă reluarea condiţionată a negocierilor şi că guvernul nu este de acord nici cu ideea menţinerii trupelor de pacificare în Transnistria până la reglementarea definitivă a conflictului, ci propune transformarea acsteia într-o misiune civilă de observare multinaţională şi cu mandat internaţional.
Această declaraţie a guvernului moldovean nu a fost comentată deocamdată, cel puţin public, de oficialităţile de la Kiev. Numai ministrul de externe Constantin Grişcenko a declarat, joi, în Rada supremă că reacţiile ajunse la Kiev pe calane diplomatice faţă de declaraţia Medvedev-Ianucovici ar fi fost pozitive.
Totodată, comunicatul de presă de la guvern mai spune că Oleg Bilorus, parlamentar din opoziţia oranj, ar fi dezminţit declaraţiile cu care a fost citat pe larg în presă cum că Medvedev şi Ianucovici ar fi împărţit Moldova şi Transnistria pe la spatele comunitţăţii internaţionale. Cu toate acestea, ministrul ucrainean de externe Constantin Grişcenko a comentat ieri de la tribuna Radei Supreme acuzaţii asemănătoare. El a spus că Transnistria rămâne a fi un pericol atât pentru interesele Ucrainei, cât şi pentru întreaga regiune, iar declaraţia celor doi şefi de stat este un semnal la adresa părţilor în conflict şi a comunităţii internaţionale că timpul nu mai poate fi irosit.
Reacţia guvernului moldovean la declaraţia Medvedev-Ianucovici a fost criticată însă în termeni duri de ministerul rus de externe. Într-un comunicat de presă al diplomaţiei de la Moscova se spune că „probabil, partea moldoveană a avut din start aşteptări de natură sceptică faţă de declaraţia de la Kiev, punând la îndoială în mod deschis faptul că aceasta va avea impact politic şi juridic asupra procesului de reglementare a conflictului”. Totodată, ministerul de externe de la Moscova i-a sugerat Chişinăului să nu facă presiuni asupra Tiraspolului, ci să-l trateze ca „parte egală”.
În timp ce la Chişinău declaraţia Medvedev-Ianukovici a produs îngrijorări, la Tiraspol a provocat mai curând o dezamăgire. Admisnistraţia transnistreană, chiar dacă a salutat documentul, a lăsat să se înţeleagă că aştepta mai mult, cel puţin anularea actualului regim vamal pentru mărfurile transnistrene.
Aşteptări sporite se pare că au avut şi locuitori ai regiunii transnistrene:
„Cel puţin să elimine restricţiile de la graniţa cu Ucraina. Între noi în general nu ar trebui să existe graniţe. Cu Rusia nu avem asemenea probleme, iar în Ucraina nici la mare cu copilul nu poţi să te duci”.
„Ucraina şi Rusia insistă ca problema transnistreamă să fie rezolvată doar pe cale paşnică, înă, din păcate, numai cu respectarea integrităţii teritoriale a Moldovei. Asta înseamnă că dorinţa noastră de a fi independenţi nu va fi susţinută nici de Rusia, nici de Ucraina, însă pe de altă parte, şi asta-i important, este că cele două ţări rămân a fi garanţii noştri şi a păcii noastre”.
Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol.
Să precizăm că Victor Osipov va rămâne la Kiev până mâine, având programate întrevederi atât cu ministrul de externe, cât şi cu secretarul Consiliului naţional de securitate şi apărare, Raisa Bogatîriova, şi cu unul din consilierii preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, după care va pleca direct la Astana, unde luni, 24 mai, va avea loc o nouă rundă de consultări în formatul 5+2.
Şi coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton a dat publicităţii săptămîna aceasta o declaraţie asemanatoare, în care îi îndeamnă pe toti membrii acestui format de negocieri să sprijine Moldova în aplicarea măsurilor de întărire a încrederii între cele doua maluri ale Nistrului, un obiectiv al politicii guvernului Filat pentru regiunea separatistă. Mai mult, doamna Ashton solicita „reluarea negocierilor în formatul 5 plus 2 fără vreo precondiţie sau întărziere şi cu respectarea deplină a principiilor fundamentale ale suveranităţii Republicii Moldova şi integrităţii ei teritoriale”.
Un comunicat de presă al biroului pentru reintegrare anunţă că vicepermierul Victor Osipov s-a întâlnit astăzi la Kiev cu preşedinţii comitetelor Radei supreme pentru politica externă şi integrare europeană, Oleg Bilorus şi Boris Tarasiuk, doi politicieni din opoziţie cunoscuţi pentru viziunile lor pro-occidentale.
Ei au subliniat că Ucraina este interesată să aibă un rol activ în procesul reglementării transnistrene în formatul 5+2 şi în găsirea unei soluţii viabile în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
Potrivit comunicatului, Boris Tarasiuk a spus totodată că declaraţia preşedinţilor Medvedev-Ianucovici din 17 mai referitoare la Transnistria este una pozitivă şi „conţine o serie întreagă de prevederi de natură să stimuleze eforturile de reglementare”.
Amintim că această declaraţie a trezit anumite îngrijorări la Chişinău pentru că Ucraina s-ar fi situat pe poziţiile Rusiei în problema transnistreană. Premierul Vlad Filat a sugerat diplomatic Rusiei şi Ucrainei că Moldova nu acceptă reluarea condiţionată a negocierilor şi că guvernul nu este de acord nici cu ideea menţinerii trupelor de pacificare în Transnistria până la reglementarea definitivă a conflictului, ci propune transformarea acsteia într-o misiune civilă de observare multinaţională şi cu mandat internaţional.
Această declaraţie a guvernului moldovean nu a fost comentată deocamdată, cel puţin public, de oficialităţile de la Kiev. Numai ministrul de externe Constantin Grişcenko a declarat, joi, în Rada supremă că reacţiile ajunse la Kiev pe calane diplomatice faţă de declaraţia Medvedev-Ianucovici ar fi fost pozitive.
Totodată, comunicatul de presă de la guvern mai spune că Oleg Bilorus, parlamentar din opoziţia oranj, ar fi dezminţit declaraţiile cu care a fost citat pe larg în presă cum că Medvedev şi Ianucovici ar fi împărţit Moldova şi Transnistria pe la spatele comunitţăţii internaţionale. Cu toate acestea, ministrul ucrainean de externe Constantin Grişcenko a comentat ieri de la tribuna Radei Supreme acuzaţii asemănătoare. El a spus că Transnistria rămâne a fi un pericol atât pentru interesele Ucrainei, cât şi pentru întreaga regiune, iar declaraţia celor doi şefi de stat este un semnal la adresa părţilor în conflict şi a comunităţii internaţionale că timpul nu mai poate fi irosit.
Reacţia guvernului moldovean la declaraţia Medvedev-Ianucovici a fost criticată însă în termeni duri de ministerul rus de externe. Într-un comunicat de presă al diplomaţiei de la Moscova se spune că „probabil, partea moldoveană a avut din start aşteptări de natură sceptică faţă de declaraţia de la Kiev, punând la îndoială în mod deschis faptul că aceasta va avea impact politic şi juridic asupra procesului de reglementare a conflictului”. Totodată, ministerul de externe de la Moscova i-a sugerat Chişinăului să nu facă presiuni asupra Tiraspolului, ci să-l trateze ca „parte egală”.
În timp ce la Chişinău declaraţia Medvedev-Ianukovici a produs îngrijorări, la Tiraspol a provocat mai curând o dezamăgire. Admisnistraţia transnistreană, chiar dacă a salutat documentul, a lăsat să se înţeleagă că aştepta mai mult, cel puţin anularea actualului regim vamal pentru mărfurile transnistrene.
Aşteptări sporite se pare că au avut şi locuitori ai regiunii transnistrene:
„Cel puţin să elimine restricţiile de la graniţa cu Ucraina. Între noi în general nu ar trebui să existe graniţe. Cu Rusia nu avem asemenea probleme, iar în Ucraina nici la mare cu copilul nu poţi să te duci”.
„Ucraina şi Rusia insistă ca problema transnistreamă să fie rezolvată doar pe cale paşnică, înă, din păcate, numai cu respectarea integrităţii teritoriale a Moldovei. Asta înseamnă că dorinţa noastră de a fi independenţi nu va fi susţinută nici de Rusia, nici de Ucraina, însă pe de altă parte, şi asta-i important, este că cele două ţări rămân a fi garanţii noştri şi a păcii noastre”.
Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol.
Să precizăm că Victor Osipov va rămâne la Kiev până mâine, având programate întrevederi atât cu ministrul de externe, cât şi cu secretarul Consiliului naţional de securitate şi apărare, Raisa Bogatîriova, şi cu unul din consilierii preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, după care va pleca direct la Astana, unde luni, 24 mai, va avea loc o nouă rundă de consultări în formatul 5+2.
