Linkuri accesibilitate

Rusia: „renunţarea la vize UE ar fi în folosul ambelor părţi”


Reprezentatul permanent al Rusiei la Bruxelles, Vladimir Cijov
Reprezentatul permanent al Rusiei la Bruxelles, Vladimir Cijov

Vladimir Cijov: reţinerile UE în domeniul vizelor s-ar datora în primul rând unora din statele membre, care nu se pot despărţi de „fobiile” trecutului.


Ca şi alte ţări din fosta Uniune Sovietică, Rusia vrea abolirea vizelor europene pentru cetăţenii săi. Deocamdată, ruşii au obţinut doar un regim liberalizat de vize, dar vor cere mai mult, încă o dată, cu ocazia apropiatului summit ruso-european, care va avea la Rostov-pe-Don. O relatare a corespondentului nostru pe probleme europene Ahto Lobjakas a fost sintetizată de Mircea Ţicudean.

Joi, la Bruxelles, ambasadorul Rusiei pe lângă UE, Vladimir Cijov, a spus la o conferinţă de presă că abolirea vizelor pentru cetăţenii Rusiei va fi punctul principal pe agenda summitului de la Rostov-pe-Don şi a amintit că acesta este un obiectiv prioritar al Moscovei încă din anul 2003.

Cijov a spus că renunţarea la obligativitatea vizelor nu ar fi o binefacere doar pentru ruşi. „Cred că renunţarea la vize ar fi în folosul ambelor părţi”, a spus Cijov, adăugînd: „Sigur, probabil sunt mai mulţi ruşii care vor să călătorească în UE decât invers, dar oricum e vorba de un echilibru”, a mai spus ambasadorul rus.
Cijov a spus că Rusia ar fi gata să facă primul pas, renunţînd ea mai întâi, degrabă, la vizele cerute în prezent cetăţenilor UE.

El a adăugat că reţinerile Uniunii în domeniul vizelor s-ar datora în primul rând unora din statele membre, care nu se pot despărţi de „fobiile” trecutului. A fost o aluzie voalată la unii din noii membri ai Uniunii, despre care Moscova crede că ar vrea să umilească Rusia păstrînd obligativitatea vizei europene.
Bruxelles-ul spune încă că motivele sunt altele: în primul rând, că Rusia însăşi pretinde vize de la europeni, apoi că documentele de călătorie ruseşti sunt uşor de falsificat, graniţele Rusiei nu sunt păzite destul de bine, corupţia e larg răspândită, inclusiv în aparatul de securitate ş.a.m.d.

Corespondentul nostru Ahto Lobjakas spune că nu este exclus ca reţinerile unor ţări europene în acest domeniu să fie motivate politic. Numai că această motivaţie nu este aşa de brutală cum crede Rusia. La reuniunea din 10 mai a miniştrilor de externe din UE, mai mulţi participanţi au spus că Rusia nu trebuie lăsată s-o ia înaintea altor foste republici sovietice, ca Ucraina şi Moldova, care vor, ca şi ruşii, să scape de vize, dar spre deosebire de ruşi fac şi reformele necesare în această direcţie.

Ministrul de externe al Poloniei, Radek Sikorski, a spus că dacă Uniunea ar renunţa la vizele pentru ruşi, ar pierde, cu cuvintele lui, „o monedă de schimb” în relaţiile cu Moscova. Una peste alta, surse diplomatice citate de corespondentul nostru se aşteaptă ca la summitul de la Rostov-pe-Don Rusia să primească, precum Ucraina, un fel de „foaie de parcurs” sau de listă cu reforme pe care trebuie să le facă dacă doreşte libera circulaţie în Vest.

Vorbind ieri la Bruxelles despr planurile mai generale de cooperare, inclusiv pe plan economic, ambasadorul rus Vladimir Cijov a spus că relaţiile dintre Rusia şi UE trebuie să fie relaţii între parteneri egali. Cijov a mai spus că Uniunea Europeană nu trebuie să se joace de-a Dumnezeul atotştiutor, care se pogoară pe pămînt ca să modernizeze Rusia. Cijov a spus că trăim într-o lume multipolară, în care Europa şi Rusia sunt doi actori egali.

Despre carta energetică pe care europenii au vrut multă vreme s-o semneze cu Moscova, ambasadorul rus a spus că „nu mai este de actualitate”. Cijov a adăugat însă, cu titlu de consolare, că Rusia îşi va continua eforturile de a se alătura Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG