Următorii 3 - 4 ani ar putea fi un test al capacităţii R. Moldova de asimilare şi gestionare a unor sume venite ca ajutor din partea partenerilor externi. Si asta pentru că următoarea etapă, când Chisinaul va semna Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, va fi nevoie de o gestionare eficientă a Fondurilor europene. „De succesul administrării acestor credite şi granturi va depinde procesul de administrare a altor proiecte comunitare. Aceşti bani vor crea noi capacităţi instituţionale şi umane de asimilare a mai multor fonduri”. Asistenţa financiară oferită de donatori va fi utilizată pentru implementarea în unele sectoare prioritare, cum ar fi reabilitarea drumurilor, agricultură, aprovizionarea cu apă şi salubrizare, sănătate, sectorul energetic, serviciu public eficient, dezvoltarea regională etc. Despre bani si calitatea vietii in Moldova vom discuta in aceasta dimineata cu ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă.
Europa Liberă: La Chişinău se află Misiunea Fondului Monetar Internaţional. Am înţeles că se va afla în capitala Republicii până pe 13 mai. Discuţiile cu FMI sunt cele referitoare la suportul financiar extern. Ce condiţii se pun de această dată de către FMI?
Veaceslav Negruţă: „Nu e vorba de careva condiţii. E vorba de revizuirea mersului programului, la care am ajuns încă în toamna anului trecut şi a urmat aprobarea din luna ianuarie, ca ulterior să primim şi prima tranşă, în luna februarie. Acum este revizuirea mersului programului. Avem rezultatele trimestrului întâi, facem o revizie, o estimare, o evaluare în întregime, până la sfârşit de 2010. Şi, probabil, până că la sfârşitul Misiunii vom discuta şi despre cadrul bugetar pe termen mediu pentru anii 2011-2013.”
Europa Liberă: Opoziţia comunistă nu oboseşte să vă acuze, actuala guvernare liberal-democrată, că accesaţi împrumuturi şi aceasta ar putea să ridice datoria externă a Moldovei la un nivel foarte ridicat, ceea ce va aduce ţara noastră în situaţia Greciei. Aşa spun cel puţin opozanţii Dumneavoastră. Să fie oare adevărat, că cheltuielile curente sunt acoperite din contul creditelor din exterior?
Veaceslav Negruţă: „Doamna Valentina, acuzaţii pot fi aduse fel de fel de acuzaţii. Dar una vreau să vă spun: tot ce facem este o politică judicioasă, bine chibzuită. Moldova nu este expusă prea mult, sau excesiv la datoria externă faţă de Produsul Intern Brut. Mai mult ca atât: vreau să vă spun, că ceea ce a făcut guvernarea anterioară, când s-a împrumutat pe piaţa internă cu resurse creditarea foarte şi foarte scumpe, a costat enorm de mult pe parcursul anului 2009 şi 2010 să întoarcem şi să deservim aceste împrumuturi. Iar împrumuturile care sunt luate acum de Guvern pentru finanţare sunt ieftine, sau chiar fără dobândă. Noi, de fapt, facem o substituire a finanţării costisitoare din intern cu finanţare fără costuri mari din exterior. Şi este o politică foarte şi foarte bine chibzuită. Monitorizăm şi partenerii noştri monitorizează gradul de expunere şi vă spun, sincer, nu avem nici un risc de a urma un scenariu al unei ţări, sau al alteia, trist, de altfel. Dar pe noi nu ne paşte pericolul ăsta.”
Europa Liberă: Domnule ministru, în altă ordine de idei, să vă întreb – credeţi că este justificată majorarea cu aproape 14 la sută a preţului la gazele naturale? Ce puteţi face, în condiţiile când avem majorări repetate la tarife şi calitatea vieţii este, totuşi, afectată?
Veaceslav Negruţă: „Doamna Valentina, de fapt, cât de ajustată este o creştere sau alta ce ţine la tarifele reglementate de către stat, avem o Agenţie naţională pentru reglementare în energetică, care trebuie să urmărească respectarea metodologiei de calculare a acestor tarife. La rândul său, Guvernul ce trebuie să facă şi asta facem: în cazul când sunt aceste majorări aplicate venim cu pachet de ajutorare pentru păturile social vulnerabile. Dar într-adevăr acele pături, care au nevoie de această susţinere şi grijă din partea statului.”
Europa Liberă: Dar ultima dată, pare-se, ANRE a reactualizat tariful la gaze pe la mijlocul lui ianuarie.
Veaceslav Negruţă: „Exact.”
Europa Liberă: Vă întrebam, dacă este justificată totuşi această majorare, cu aproape 14 procente a preţului la gazele naturale?
Veaceslav Negruţă: „Oricum ştiu, că agentul economic furnizor de gaze naturale a prezentat anumite calcule. ANRE trebuie să se expună, din câte ştiu, în ziua de azi. Urmează nişte discuţii şi vor analiza argumentele, dacă sunt suficiente pentru această majorare. Sau poate ANRE are alt punct de vedere şi această majorare de 14 procente nu se înscrie în metodologie. Nu pot să mă expun, pentru că nu ţine de competenţa noastră. Ceea ce ţine de competenţa noastră v-am spus – e vorba să ajutăm acele pături, care au nevoie de ajutor.”
Europa Liberă: Am fost în week-end la ţară şi pot să vă spun, că am discutat cu mai mulţi pedagogi nemulţumiţi, ba chiar foarte indignaţi de decizia, prin care pe perioada vacanţelor să nu fie remunerate activitatea de diriginţie, controlul caietelor şi gradul didactic.
Veaceslav Negruţă: „Vom încerca, încă o dată, să cântărim toate aceste aspecte. Pentru că avem şi noi această reacţie din teritorii, de la colectivele pedagogice. Dar, doamna Valentina, vreau să vă spun, că de rând cu aceste să zicem aşa lipsuri, au fost aplicate majorările suficient de semnificative a salariilor în domeniul respectiv. De aceea, dacă ne uităm net, oamenii din domeniu au avut de câştigat, pe parcursul anilor 2009-2010, ca şi sumă încasată sub formă de salarizare. Dar, oricum, examinăm încă posibilităţile care le avem. Poate să mai discutăm şi să aflăm, totuşi, toate detaliile. Să cântărim încă o dată şi să luăm decizie.”
Europa Liberă: Dar pănă la urmă, acceptaţi că există un mare decalaj între majorările de salarii şi majorările de preţuri?
Veaceslav Negruţă: „Sincer vă spun, există oricând decalaje între majorarea preţului şi majorarea salariilor. Dacă ne uităm, acele categorii de populaţie, care au beneficiat de majorările salariale pe parcursul anului 2009, evident, că ritmurile de creştere au fost net superioare faţă de creşterea preţurilor. Acum, din păcate, pentru că aşa este formula de stabilire a preţurilor la gazele naturale, negociate încă patru ani în urmă de fosta guvernare, este un coeficient aplicat, care stabileşte majorarea respectivă până în 2011. Noi n-avem încotro. Aşa au negociat dânşii. Aşa i-a dus capul şi majorările acestea de tarife generează anumite creşteri de preţuri.
Respectiv, în 2010 posibilităţi privind majorarea salariilor sunt mai puţine, pentru că am moştenit acea gaură în buget. Acele majorări, în mare parte, au fost făcute doar datorită, că am putut atrage acea finanţare din exterior. Altfel, gaura asta şi promisiunile electorale de anul trecut aveau să genereze scenarii gen trist, cum este în Grecia, când salariile nu se plătesc, oamenii sunt daţi afară de la servicii. Ceea ce ne-a reuşit este, că toate angajamentele, toate obligaţiunile salariale, sociale sunt onorate în termen şi oamenii cunosc foarte bine acest fapt.”
Europa Liberă: Dar oponenţii Dvs, comuniştii, spun că gestionarea situaţiei de pe piaţa monetar-valutară şi situaţia din economie ar fi dus la creşterea în lanţ a preţurilor. Pentru că preţurile unor produse de primă necesitate au crescut, pare-se, cu 35-40 la sută, pe când veniturile rămân la acelaşi nivel.
Veaceslav Negruţă: „Sincer, foarte puţin mă interesează ce spun oponenţii comunişti vis-a-vis de situaţia care o avem. Noi avem o moştenire foarte şi foarte tristă. Iar ceea ce şi felul cum gestionăm situaţia ne face să credem că metodele, mecanismele sunt adecvate situaţiilor pe care le avem. N-aş vrea să spun, categoric să spun că nu este corect, că cursul de schimb a fost folosit pentru finanţare şi aşa mai departe. Noi nu suntem, Ministerul Finanţelor, Guvernul nu este în piaţa valutară. Noi dacă şi facem schimb de valută, noi facem direct la Banca Naţională. Noi nu generăm fluctuaţii pe piaţa valutară. Din contra, ceea ce au făcut dânşii, când 700 milioane de doalari au fost epuizate, folosite fără nici o, nu ştiu, argumentare pe parcursul anului 2008 -2009 pentru a menţine cursul şi a încerca a arăta că salariul va fi de 300 de dolari.”
Europa Liberă: Să vorbim şi despre încasările bugetare. Să ne spuneţi dacă cumva cresc, sau scad? Pentru că, îmi amintesc, în cadrul unei şedinţe de Guvern, aţi cerut organelor fiscale să evite protecţionismul şi să asigure acumularea la timp a veniturilor la buget.
Veaceslav Negruţă: „Da, acum avem o sarcină foarte şi foarte importantă de realizat, pe parcursul anului 2010. E vorba de administrarea fiscală şi de a acoperi cu fiscalitate toţi acei, care s-au eschivat, într-o formă sau alta, inclusiv şi salariile la plic. Vrem să reducem fenomenul respectiv şi în felul acesta să majorăm înacările la buget. Vreau să vă spun că încasările şi zilnice, medii zilnice pe parcursul lunilor ianuarie-aprilie au crescut, au crescut faţă de perioada similară a anului precedent. Chiar şi dacă luăm în consideraţie, că în perioada similară a anului precedent au fost nişte forţări de coletări a impozitelor, în avans şi aşa mai departe, şiretlicuri comuniste la coletare. Chiar şi în aceste condiţii, fără mare efort de genul aplicat de cei, care au fosat la guvernare, vedeţi că cresc încasările la buget. Pe de o parte este bine, pe de altă parte, totuşi, obligaţiunile la partea de cheltuieli sunt mai mari decât anul trecut, şi banii ăştea ne sunt suficienţi, dar totuşi, în unele cazuri, avem şi finanţarea deficitului, care, trebuie să recunoaştem, încă este mare.”
Europa Liberă: Neoficial, totuşi, se vorbeşte că ar creşte şi numărul firmelor fantome. Luptaţi cu acest fenomen?
Veaceslav Negruţă: „Numărul firmelor fantome, de fapt, a crescut pe parcursul anilor 2008-2009. O bună parte din dosare pe firme, aşa numitele firme fantome, au fost stocate la CCCEC şi procuratură, mulţi au stors bani prin aşa fel de activităţi, firme fantome. De fapt, o luptă enormă se duce acum cu firmele fantome şi cred că ne reuşeşte, pentru că, cu certitudine, avem primele rezultate în cazul dat.”
Europa Liberă: Dar cum convingeţi agenţii economici, că nu ar trebui să achite salariile la plic?
Veaceslav Negruţă: „Metode sunt diferite. În primul rând, sunt metode stimulative. Care să facă, într-un fel, angajatul să ceară angajatorului să reflecte întrega sumă care i se plăteşte prin contabilitate. Astfel să beneficieze ulterior de o pensie mai mare, sau de contribuţii în medicină mai mari. Mai sunt şi nişte idei, cu care vom veni ulterior de modificări la legislaţie.”
Europa Liberă: Ca de exemplu?
Veaceslav Negruţă: „Ca de exemplu, cum ar fi în medicină: să facem transferurile sau plăţile în medicină personificate. Astfel, omul să fie sigur, că dacă 10 ani a muncit fără să fie internat în spital, şi la un moment dat are nevoie de o urgenţă chirurgicală, din banii plătiţi pe parcursul a 10 ani, o parte să fie folosiţi. Să aibă dreptul să-i folosească pentru această intervenţie chirurgicală. Este o motivaţie enorm de mare, ce ar face angajatul să-i ceară angajatorului toată suma să fie reflectată prin contabilitate. Vom veni cu aceste idei pe parcurs.”
Europa Liberă: Mulţumim foarte mult. Înţeleg că mai aveţi de lucrat asupra politicilor de asigurare a stabilităţii şi relansării economice pe parcursul şi acestui an şi celui viitor.
