La Berlin, foşti disidenţi est-germani, istorici, publicişti şi scriitori au semnat o declaraţie prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov. Are mai multe amănunte Wiliam Totok.
Fundaţia pentru reconsiderarea trecutului comunist, cu sediul la Berlin, a dat publicităţii o „Declaraţie“ prilejuită de semnarea tratatului Hitler-Stalin pe data de 23 august 1939. Declaraţia intitulată „A aniversa anul 1989 înseamnă a ne aminti şi de anul 1939!“ a fost semnată de numeroase personalităţi publice din Germania, intelectuali, artişti, scriitori, politicieni, oameni de ştiinţă, istorici şi foarte mulţi foşti disidenţi din partea răsăriteană a Germaniei. Dintre semnatari îi amintim doar pe cîţiva foşti disidenţi: pastorul Joachim Gauck, primul director al Oficiului Federal pentru administrarea arhivelor fostei Securităţi, Stasi; Marianne Birthler, actuala directoare a Oficiului; Markus Meckel, ex-ministru de externe în primul guvern liber al fostei R.D.G., scriitoarea Freya Klier, expulzată în 1988 din Germania comunistă.
Semnatarii „Declaraţiei“ subliniază ideea că responsabilitatea pentru divizarea Europei o poartă Germania care pe 1 septembrie 1939 a declanşat războiul. „Opt zile mai devreme“, se spune textual în „Declaraţie“, „Germania şi Uniunea Sovietică au încheiat funestul Pact Hitler-Stalin în baza căruia cele două dictaturi totalitare au împărţit între ele ţările baltice şi Polonia, Finlanda şi România.“
În continuare se arată că după război Uniunea Sovietică a instaurat în răsărit regimuri dictatoriale. Dacă nu ar fi existat regimul nazist, reliefează semnatarii documentului, atunci nu ar fi avut loc nici divizarea continentului şi nici instaurarea comunismului.
În consecinţă, susţinătorii „Declaraţiei“ pledează pentru o „cultură a memoriei“ în care se va conserva amintirea legată de dictatura comunistă şi care va sensibiliza generaţiile viitoare faţă de orice formă a totalitarismului. Totodată sunt omagiaţi cei care au luptat contra sistemului comunist, facilitînd astfel revoluţiile anului 1989. Acestea, se arată în finalul „Declaraţiei“, dată publicităţii astăzi în capitala Germaniei, au creat premisele pentru depăşirea divizării Europei.
Fundaţia pentru reconsiderarea trecutului comunist, cu sediul la Berlin, a dat publicităţii o „Declaraţie“ prilejuită de semnarea tratatului Hitler-Stalin pe data de 23 august 1939. Declaraţia intitulată „A aniversa anul 1989 înseamnă a ne aminti şi de anul 1939!“ a fost semnată de numeroase personalităţi publice din Germania, intelectuali, artişti, scriitori, politicieni, oameni de ştiinţă, istorici şi foarte mulţi foşti disidenţi din partea răsăriteană a Germaniei. Dintre semnatari îi amintim doar pe cîţiva foşti disidenţi: pastorul Joachim Gauck, primul director al Oficiului Federal pentru administrarea arhivelor fostei Securităţi, Stasi; Marianne Birthler, actuala directoare a Oficiului; Markus Meckel, ex-ministru de externe în primul guvern liber al fostei R.D.G., scriitoarea Freya Klier, expulzată în 1988 din Germania comunistă.
Semnatarii „Declaraţiei“ subliniază ideea că responsabilitatea pentru divizarea Europei o poartă Germania care pe 1 septembrie 1939 a declanşat războiul. „Opt zile mai devreme“, se spune textual în „Declaraţie“, „Germania şi Uniunea Sovietică au încheiat funestul Pact Hitler-Stalin în baza căruia cele două dictaturi totalitare au împărţit între ele ţările baltice şi Polonia, Finlanda şi România.“
În continuare se arată că după război Uniunea Sovietică a instaurat în răsărit regimuri dictatoriale. Dacă nu ar fi existat regimul nazist, reliefează semnatarii documentului, atunci nu ar fi avut loc nici divizarea continentului şi nici instaurarea comunismului.
În consecinţă, susţinătorii „Declaraţiei“ pledează pentru o „cultură a memoriei“ în care se va conserva amintirea legată de dictatura comunistă şi care va sensibiliza generaţiile viitoare faţă de orice formă a totalitarismului. Totodată sunt omagiaţi cei care au luptat contra sistemului comunist, facilitînd astfel revoluţiile anului 1989. Acestea, se arată în finalul „Declaraţiei“, dată publicităţii astăzi în capitala Germaniei, au creat premisele pentru depăşirea divizării Europei.
