Vizita lui Xi în Europa relevă dorința liderului chinez de a-și intensifica rolul diplomatic în jurul acestui conflict, în timp ce păstrează relații puternice cu Moscova. Oficialii europeni sunt însă tot mai sceptici cu privire la rolul pe care Beijingul îl poate juca în viitoarele procese de pace, în special summitul din Elveția, organizat de Ucraina, care va avea loc în această vară - unde Rusia nu a fost invitată.
„Beijingul crede că nu este vorba de un summit în toată regula, astfel încât cel mai probabil China va trimite un emisar în locul unui oficial de nivel înalt, dorind să aibă pe masă și „alte planuri de pace”, decât cel propus de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski”, a declarat sub condiția anonimatului pentru Europa Liberă un oficial european.
„Bruxellesul crede că Beijingul pavează calea pentru Moscova, în vederea participării Rusiei la evenimente similare în viitor”, a adăugat el.
De altfel, acest subiect este doar unul din cele care sunt abordate de Xi în vizita sa de la Paris, unde s-a întâlnit cu președintele francez, Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Le Monde scire că Xi ar urma să încurajeze europenii să se distanțeze mai mult de Washington, în condițiile temerilor tot mai mari privind o revenire a lui Donald Trump la Casa Albă.
- Te-ar putea interesa și: Europarlamentarul german Krah își va concedia asistentul acuzat de spionaj pentru China, dar nu renunță la candidatură
Vizita are loc și pe fondul unor recente scandaluri de spionaj din Germania, mai multe persoane fiind arestate sub bănuiala că ar fi activat în sprijinul Beijingului.
Neutralitate cu semne de întrebare
De la invazia pe scară largă a Moscovei în Ucraina din februarie 2022, China a menținut o poziție neutră în acest război, continuând însă să-și consolideze legăturile politice și economice cu Rusia. Oficialii europeni au făcut mai multe presiuni asupra Beijingului, încercând să convingă China să aducă Moscova la masa de negocieri, însă fără succes.
„Mulți ar vrea să vadă China jucând un rol constructiv, dar cred că acum, fiind în al treilea an de război, această idee se cam subțiază”, spune Theresa Fallon, director al Centrului de Studii Rusia-Europa-Asia de la Bruxelles.
În februarie 2023, Beijingul a prezentat câteva puncte ale propriului său plan de pace în Ucraina. Documentul însă a fost criticat de oficialii vestici ca fiind prea favorabil Moscovei, scrie The Guardian.
„Kievul crede că poate aduce China la masa negocierilor pentru pace, dar sunt riscuri în ce privește acest demers. Beijingul poate submina acest proces și îl poate utiliza pentru a promova narativele propagandei ruse”, a declarat Iurii Poita, analist din cadrul Centrului pentru armament, conversiune și studii de dezarmare de la Kiev.
Deși nu există nici o dovadă clară că China a vândut armament Rusiei, ea totuși exportă bunuri cum ar fi mașini, drone civile, semiconductori și alte tehnologii, despre care se crede că Moscova le utilizează pentru a produce armamentul pe care îl folosește în invazia la scară largă în Ucraina.
De altfel, în timpul vizitei sale la Beijing, secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, a spus că Beijingul este „de departe furnizorul nr. 1” pentru industria militară rusă și că acest sprijin are „un efect concret” pe câmpul de luptă.
Oficialii francezi au spus că Macron intenționează să abordeze acest subiect în cadrul întrevederii cu Xi, plănuind să fie „mai ferm”, spre deosebire de întrevederile trecute.
Discursuri diferite în Serbia și Ungaria?
Mesajele Chinei privind războiul din Ucraina se așteaptă a fi altele când Xi va merge la Belgrad și Budapesta.
Premierul maghiar Viktor Orban are relații strânse cu China și Rusia, situație ce irită Bruxelles-ul, în special din cauza refuzul de a adera la unele sancțiuni impuse de UE împotriva Rusiei, sau de a livra armament către Ucraina, în cazul NATO.
Ceva mai la sud, președintele sârb, Aleksandar Vucic face parte din același „club”, menținând legături puternice cu Beijing și Moscova, deși Serbia e candidată la aderare la UE. Vucic îl va primi pe Xi la Belgrad pe 7 mai, când sunt aniversați 25 de ani de la bombardarea de către NATO a ambasadei Chinei de la Belgrad.
Pe locul fostei misiuni diplomatice chineze a fost construit un mare centru cultural chinez, iar Xi e așteptat să viziteze memorialul ridicat în cinstea diplomaților chinezi care și-au pierdut viața în bombardamentul accidental.
„Xi va sublinia faptul că există interpretări diferite în Europa în ce privește războiul din Ucraina și relația economică cu China”, notează Janka Ortel, director al programului pentru Asia al Consiliului European pentru Afaceri Externe.
„Acest lucru va dilua semnalele dure care sunt așteptate la Paris”.
De altfel, într-un editorial publicat în cotidianul francez Le Figaro, Xi susține că „China înțelege repercusiunile populației din Europa”. El subliniază totuși că Beijingul nu a fost „parte sau participant la acestea”, adăugând că țara sa „joacă un rol constructiv în eforturile de soluționare pașnică a crizei”.
The New York Times scrie că alegerea lui Xi de a merge tocmai în Franța, Ungaria și Serbia nu este întâmplătoare, el văzând acest țări ca fiind cele care au suspiciuni privind rolul SUA în lume și văd în China o contrapondere necesară, exprimând totodată și o dorință de consolidare a legăturilor economice.
- Vezi și: Xi îi spune lui Blinken că SUA și China trebuie să fie „parteneri, nu rivali” (presa de stat)
Luna trecută, Macron a declarat într-un discurs ținut la Sorbona că Europa „nu trebuie să fie niciodată vasalul Statelor Unite”.
Coniacul francez și mașinile electrice chinezești
Întâmpinat la Paris de premierul francez, Gabriel Attal, Xi a declarat că legăturile dintre China și Franța sunt „un model pentru comunitatea internațională, de coexistență pașnică și cooperare reciproc avantajoasă între țări cu sisteme sociale diferite”.
Dar oficialii europeni urmează să abordeze în cadrul întrevederilor cu președintele chinez și problema „excesului” de exporturi chineze în Europa, în special mașini electrice chinezești, care potrivit UE, grație subvențiilor primite de la stat, sunt mult mai ieftine și duc la o „dezindustrializare” a Europei, afectând industrii precum cea germană.
În septembrie 2023, UE a lansat o investigație pentru a stabili dacă ar trebui introduse tarife noi la importul acestor vehicule electrice chinezești, companiile producătoare fiind bănuite de concurență neloială, inclusiv din cauza ajutoarelor oferite de statul chinez.
China a reacționat furios și a deschis la rândul ei, în ianuarie, o investigație antidumping privind brandy-ul importat din UE, provocând temeri că coniacul francez ar putea împărtăși soarta vinului australian, în cazul căruia Beijingul a impus tarife de import de peste 200%.
AFP scrie că în cadrul întrevederii de luni, 6 mai, Macron a insistat că UE și China trebuie să accepte un comerț global „cinstit”. O declarație similară a făcut și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
The Guardian scrie că Macron va încerca să-l convingă pe Xi să nu ia măsuri de răspuns în legătură cu investigația UE. De altfel, în același editorial, președintele chinez a spus că vine în Franța cu trei mesaje: că Beijingul se arată deschis la „noi perspective” în relația sa cu Franța, se deschide „tot mai mult” către lume și susține pacea și stabilitatea mondială.
📰 Europa Liberă este și pe Google New
