Vasile Botnaru discută cu analistul politic Igor Boțan, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT) despre statul social și economia de piață în condiții de pandemie.
Europa Liberă: Dle Boțan, în condițiile de pandemie și de criză energetică, oare guvernarea de la Chișinău mai are posibilitatea să-și demonstreze veleitățile liberale sau social-liberale?
Igor Boțan: „În situația în care se regăsește Republica Moldova la fel ca și alte societăți din Europa, guvernanții promovează ideea unui stat social care, dacă îmi amintesc bine, trebuia să fie consfințită în Constituția Republicii Moldova. Adică nu contează ce partid se află la guvernare, ce doctrină împărtășește, ce ideologie are, orice guvernare trebuie să îmbrățișeze ideea statului social, așa cum este într-un șir de state din Europa și așa cum de fapt sunt și statele din America de Nord.”
Europa Liberă: Asta înseamnă că societatea înclină spre stânga?
Igor Boțan: „Nu, asta înseamnă că, odată cu dezvoltarea economiei, cu dezvoltarea tehnologiilor, societățile înțeleg foarte bine că cel mai important potențial este cel uman, care trebuie dezvoltat și trebuie întreținut într-o anumită stare ca să poată asimila toate lucrurile pe care ni le oferă tehnologiile moderne și care deja au fost aprobate în alte state.”
Europa Liberă: Dar liberalii spun că motoarele economiei înseamnă concurență, înseamnă capitalism și vă întrebam – mai e loc de capitalism în condițiile în care, așa cum bine spuneți, statul este forțat să devină unul social, să acorde asistență cetățenilor în condiții de criză, în condiții de pandemie? Și atunci, strategii capitaliste mai sunt posibile pentru o guvernare care ar trebui să împărtășească valorile Occidentului?
Igor Boțan: „Sigur că da. Este loc și pentru capitalism, și pentru liberalism, adică forța motrice a unei societăți libere, pentru că libertățile individuale nu sunt anulate de către statul social. Deci, depinde de aliajul pe care îl folosesc guvernările atunci când asigură principiile statului social, dar în același timp asigură și libertățile individuale ale oamenilor, în special libertatea de a dezvolta tot felul de activități de întreprinzător, sigur sub protecția statului în cadrul legal existent. Noi nu trebuie să ne lăsăm pradă confuziilor că un stat social înlătură libertățile individuale și într-un stat social nu există loc pentru liberalism. Dimpotrivă, un amalgam reușit între principiile statului liberal și libera inițiativă, respectarea libertăților individuale este, probabil, formula de succes, ceea ce de obicei se numește teoria convergenței.”
Europa Liberă: Dacă să ne uităm la proiectul bugetului pentru 2022, o să vedem că guvernarea este constrânsă să renunțe la programele investiționale, pentru că are de plătit „facturile curente”.
Igor Boțan: „Este adevărat și înțelegem cu toții că actuala guvernare presupune că situația de criză pe piața energetică internațională este una de durată scurtă și acum este important puținele resurse să le folosim pentru ca cetățenii să nu sufere, după care, dacă situația se ameliorează, revenim la normalitate și statul poate să-și permită ca o parte din banii bugetari să-i folosească inclusiv pentru investiții. Deci, aici nu sunt contradicții, este o soluție de moment pentru a face față acestei crize și înțelegem cu toții că această criză este undeva artificială, pentru că avem conjunctura regională pe care o avem, avem o luptă geoeconomică, unii zic că-i geopolitică, de fapt, geopolitica se îmbină aici cu geoeconomia și vedem care sunt sursele acestei crize care în linii mari este una artificială. Pe de o parte, anul trecut prețurile au fost foarte reduse din cauza COVID-ului, nu s-a investit în noi explorări de gaze și țiței, iar acum undeva piața încearcă să-și recupereze pierderile, iar principalii actori încearcă să-și joace propria carte.”
Europa Liberă: Simplificând lucrurile, voi constata că FMI și Banca Mondială mereu aveau semne de întrebare atunci când statul irosea banii pe asistență socială, reducând la o formulă, repet, simplistă, Banca Mondială și FMI încurajau guvernele să cheltuiască bani pentru undițe, și nu pentru pește. Acum sunt mai îngăduitori acești parteneri occidentali?
Igor Boțan: „Nu cred că sunt mai îngăduitori. Trebuie să-i înțelegem pe cei de la instituțiile finanțatoare internaționale, premisa lor că contează să te înveți să operezi cu undița ca să-ți poți câștiga existența este una sănătoasă, dar societățile, inclusiv Republica Moldova au un anumit background și niciodată nu trebuie să uităm de lupta politică. Lupta politică contează foarte mult și o guvernare, chiar dacă are veleități liberale sau social-liberale, nu poate să nu ia în considerare faptul că oponenții politici actualmente aflați în opoziție exploatează această situație și ei nu se pot lăsa pradă ca de dragul unor principii să piardă simpatia oamenilor. Deci, e nevoie de o abordare flexibilă în această situație.”
Europa Liberă: Alegerile din Bălți ar putea fi un laborator de testare a tehnologiilor politice noi în condiții de criză?
Igor Boțan: „Dacă e să vorbim despre Bălți sau Găgăuzia, aici lucrurile mai mult sau mai puțin sunt clare. Există anumite statistici care arată că aceste regiuni preferă să voteze candidați de stânga, cu veleități, hai să spunem așa, euroasiatice. Totuși, în Bălți avem o situație extrem de interesantă din punctul meu de vedere. În această localitate, capitala de nord acum se confruntă cu două, hai să le spunem, abordări: cea a socialiștilor, care tradițional vin cu mesaje social orientate și invocă necesitatea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Euroasiatică și, pe de altă parte, avem un candidat care explorează experiența municipiului Orhei, care spune că a făcut foarte multe lucruri utile pentru această localitate și ele pot fi replicate la nivelul municipiului Bălți. Este adevărat că acest candidat nu ne spune de unde vin resursele și vrea să ne convingă sau mai degrabă vrea să convingă locuitorii municipiului Bălți că toate lucrurile se produc de la capacitatea lor exclusivă, excepțională de a administra lucrurile. Vom vedea care din aceste două oferte pentru municipiului Bălți va câștiga. Toată intriga este între candidatul care a mai fost primar de Bălți, candidatul socialiștilor și candidatul Partidului Șor.”
Europa Liberă: În condiții de multiple crize, alegătorul s-ar putea să țină cu ursul, adică cu cel care deține banii, cel care are pâinea și cuțitul. De asta vă întreb dacă vă așteptați că alegătorul din Republica Moldova va deveni mai pragmatic, va renunța la romantismul politic.
Igor Boțan: „Dar electoratul din Republica Moldova nu prea a manifestat înclinații romantice, ne amintim de victoria Partidului Comuniștilor, ne amintim de victoria socialiștilor. Da, există o pendulare între centrele de atracție Uniunea Europeană și Federația Rusă, acest lucru îl atestăm, dar în situația în care ne aflăm actualmente, sigur că cetățenii, mai ales la nivel local, acolo unde se rezolvă problemele de zi cu zi ale cetățenilor, ei pledează pentru cei care fac promisiuni și pot invoca succese palpabile.”
Europa Liberă: Vedeți că vă contraziceți? De fapt, alegătorul moldovean pendulează între euro-optimism și Răsăritul care dă lucoare, dar nu dă ajutoare. În sensul acesta, moldovenii de multe ori sunt romantici.
Igor Boțan: „Este adevărat, numai că eu am făcut o remarcă, atunci când vorbim despre Republica Moldova per ansamblu, trebuie să luăm în considerare faptul că Găgăuzia și Bălțiul fac excepție și au un comportament predictibil în mare parte. Actualmente, așa cum spuneam, în situații de criză, candidatul Partidului Șor invocă succesele din acest municipiu, refuzând să spună cetățenilor foarte clar că există un fond acolo în care nu știm cum ajungeau banii, dar putem presupune. Vom vedea cum cetățenii din Bălți vor reacționa de această dată, dacă se vor prinde cu această momeală a replicării succeselor din municipiul Orhei.”
