Tribunalul internațional obligă compania canadiană la plata unor cheltuieli în valoare de aproximativ 10 milioane de dolari, o parte din costurile suportate de România cu privire la proces, scrie serviciul românesc al Europei Libere.
Compania canadiană, care este acționar majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, este nemulțumită de decizie și anunță că ar putea să ceară anularea acesteia.
Extragerea aurului Roșia Montană datează încă din epoca romană și a continuat până în anii comunismului. Proiectul propus de compania canadiană Gabriel Resources a demarat în a doua parte a anilor '90, prin intermediul controversatului om de afaceri Frank Timiș.
În 1997 a fost înființată Eurogold Resources, în care Gabriel Resources deținea 80% din acțiuni, iar statul român deținea 20% prin Minvest Deva. Statul român a emis o licență de exploatare minieră către Minvest, preluată în 2010 de către Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), fostul Eurogold.
RMGC a demarat acțiuni geologice, de explorare și a cumpărat de asemenea cea mai mare parte a imobilelor din Roșia Montană, o parte dintre localnici fiind strămutați. Compania nu a reușit să obțină autorizație de mediu.
Roșia Montană, apărată în stradă de zeci de mii de activiști
Compania a obținut în două rânduri, în 2004 și 2011, certificate de descărcare arheologică pentru unul din masivii care urma să fie exploatați, Cârnic, dar ambele documente au fost anulate de instanță, în urma unor acțiuni depuse de ONG-uri.
Faptul că urma să fie folosită cianurarea pentru extragerea aurului a alertat organizațiile de mediu din România și de peste hotare, dar și localnicii, care au pornit acțiuni constante de protest, încă de la începutul anilor 2000.
Între 2012 și 2014, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă să protesteze față de legea specială inițiată de Guvernul Ponta, care ar fi permis începerea exploatării. Sub presiunea străzii, Senatul a respins proiectul de lege în noiembrie 2013, iar Camera Deputaților în 2014.
În 2015, Gabriel Resources LTD și Gabriel Jersey (societate de tip offshore) au deschis procesul de arbitraj de la Washington.
Doi ani mai târziu, în 2017, România a trimis dosarul de includere al Roșiei Montane în patrimoniul cultural mondial UNESCO, iar în 27 iulie 2021 a fost inclusă în listă, la categoria siturilor în pericol.
