Criza prelungită și incertă de la frontiera Ucrainei a afectat mult mediul de investiții și stabilitatea financiară a Kievului, afirmă expertul ucrainean Marin Gherman într-un interviu pentru Radio Chișinău. El a declarat că dacă cele două regiuni din Ucraina, Luhansk și Donețk, autoproclamate independente, vor fi recunoscute de Federația Rusă, atunci cel mai probabil Ucraina se va confrunta cu un scenariu al transnistrizării acestor regiuni. „Părerile ucrainenilor au fost împărțite încă de la începutul acestei crize, pentru că mulți [...] au menționat că nu e vorba despre un pericol real al invaziei, ci mai mult despre o cacealma, [...] o demonstrare a forței pentru a obține mai multe beneficii, mai multe cedări din partea Occidentului pentru Rusia”, afirmă el.
Tot Radio Chișinău îl citează pe expertul Ion Tăbârță care susține că R. Moldova trebuie să-și consolideze instituțiile, spațiul informațional și să-și prioritizeze relațiile cu UE, în condițiile în care regimul de la Kremlin amenință stabilitatea regională. El a subliniat că în contextul tensiunilor din țara vecină, R. Moldova are nevoie și de o societate unită.
Retragerea parțială a trupelor ruse nu reprezintă decât o schimbare de scenariu și nu înseamnă că pericolul unei invazii militare în Ucraina a dispărut. Potrivit specialiștilor citați de IPN, miza Moscovei este de a crea incertitudine și isterie în jurul subiectului Ucrainei, retorică ce lovește puternic în economia acestei țări. Expertul IDIS Viitorul Igor Munteanu afirmă că chiar dacă nu va exista o invazie de ordin militar, Rusia nu va renunța la ambițiile sale de a readuce Ucraina pe orbita Kremlinului. În același timp, expertul IPRE, Iulian Groza, spune că anunțul făcut de SUA privind o potențială invazie în Ucraina pe 16 februarie are menirea de a dejuca planurile Rusiei și de a descuraja scenariile expansioniste ale Moscovei.
TVR Moldova îl citează pe directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, care afirmă că Republica Moldova a fost și rămâne ținta propagandei străine, în special, a propagandei pro-Kremlin prin instituțiile media, foarte multe la număr, care sunt retransmise aici. „Din păcate, consumatorii de media din țara noastră sunt dublu oropsiți, pe de o parte, sunt victime ale propagandei rusești, pe de altă parte, avem holdinguri mediatice care ele însele sunt producătoare de fake-news-uri. Cetățenii trebuie să se informeze din mai multe surse, capacitatea de analiză este vitală”, mai spune Macovei.
Extrădarea cetățenilor R. Moldova care au fugit în Marea Britanie sau în Israel este posibilă dacă procurorii vor aduce dovezi clare care să motiveze solicitarea de extrădare, afirmă directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, citat tot de TVR Moldova. „Judecătorii britanici nu au niciun motiv să ţină infractorii la ei în Marea Britanie, dar ei vor să fie convinşi că odată trimişi în R. Moldova ei vor avea parte de o justiţie echitabilă”, susţine Gribincea.
Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, rămâne omul Moscovei, însă, în același timp, vrea să fie validat și în România și astfel să dejoace factorul geopolitic înaintea lansării noului său proiect politic, consideră analistul politic de la București Cristian Hrițuc, citat de Ziarul Național, comentând turul făcut de acesta prin România. „E câștigător pe două planuri: bani în Chișinău, schimbă lucruri, face parcuri și doi - imagine: o poză cu un om politic român înseamnă validare”, consideră Hrițuc.
Autoritățile moldovene raportează cu regularitate grupului specializat al Consiliului Europei despre lupta lor cu corupția, însă de cele mai multe ori este vorba despre îndeplinirea formală a angajamentelor asumate, susține Alexei Donciu, într-un articol publicat pe portalul Noi.md. „Tot mai des se aud opinii, cum că actorii politici folosesc lupta cu corupția pe post de show pentru public și ca mijloc de sustragere de la problemele cotidiene”, scrie autorul.
Europarlamentarul Eugen Tomac i-a solicitat Șefului Diplomației UE, Josep Borrell, să intervină pentru a-i apăra pe românii din regiunea transnistreană pe fondul tensiunilor crescute dintre Rusia și Ucraina, scrie caleaeuropeana.ro. „Voi continua să insist asupra acestui subiect până când UE își va îndrepta privirea către o regiune în care Federația Rusă își menține ilegal trupele, unde procesul de rusificare este în toi, unde elevii și profesorii școlilor cu predare în limba română sunt prigoniți, unde oamenii nici nu mai îndrăznesc să spere la respectarea drepturilor firești”, a mai declarat Tomac.
