La rubrica noastră de vineri, de retrospectivă a săptămânii moldovene, ne-am oprit asupra ultimelor episoade din ceea ce guvernarea PAS numește „curățirea sistemului” de funcționari corupți, iar opoziția denunță ca pe o pretinsă răzbunare politică.
Operațiunea de amploare de percheziționare a domiciliilor celor 14 foști deputați comuniști care au părăsit formațiunea în 2015 și care sunt acuzați de îmbogățire ilicită a continuat vineri în cazul a cinci politicieni plasați în arest. Rând pe rând ei au fost aduși în fața magistraților și fiindu-le prelungite mandatele de arest pentru 20-30 de zile. Anatolie Zagorodnîi, Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Vladimir Vitiuc și Sergiu Sârbu sunt bănuiți de procurori că ar fi coordonat misiunea de „racolare” și „convertire”.
Pentru mulți comentatori politici reluarea anchetei presupusului caz de corupere politică după mai bine de șase ani, ambalat în articolul de îmbogățire ilicită seamănă a formalism în lupta cu corupția. Ziarul de gardă a analizat recent cum se face că, după opt ani de la adoptarea prevederii legale ce se referă la îmbogățirea ilicită, zecile de cazuri investigate de oamenii legii în care sunt vizați demnitari de rang înalt nu au avut nicio finalitate, adică nu s-a ajuns la confiscarea averii. Directoarea publicației, Alina Radu, constată că reluarea anchetei parlamentarilor traseiști ce se prezumă că ar fi fost corupți cu sume consistente dovedește a câta oară că nicio instituție a statului nu și-a făcut treaba.
„Într-un stat normal, dacă nu găsea tot ce trebuia să găsească procuratura, se apuca mai bine de lucru Autoritatea Națională de Integritate; dacă nu se ocupa Autoritatea de Integritate, se ocupa CNA, măcar una din instituții era să funcționeze. Asta înseamnă cu nu a funcționat nici SIS, nici procuratură, nici autorități de integritate, nici de corupție și asta se vede acum foarte clar. Se pare că cetățenii sunt sceptici, chiar dacă s-au făcut percheziții la toți cei 14 deputați. Domină un scepticism în spațiul public – oare iar vor fi ținuți într-un oarecare stres câteva ore sau câteva zile, după care totul se termină și după care mai pleacă și aceștia din R. Moldova fără să-i caute cineva ulterior”.
Moldova și corupția. Indexul Transparency International
Doar că din acest caz și guvernarea iese cu imaginea pătată, mai constată Alina Radu. Așteptările cetățenilor sunt mari și ei dau semne că nu mai au răbdare să li se ofere explicații – ei vor justiție de calitate, într-un timp restrâns, nicidecum nu-și doresc o justiție la comandă, opinează ziarista.
Promovarea secretarului de stat al Ministerului Justiției, Iulian Rusu, în funcția de director al Centrului Național Anticorupție, în baza unei legislații noi care permite „ocolirea” în asemenea numiri a concursurilor publice, a generat critici din partea opoziției.
Experta anticorupție Lilia Ioniță afirmă că nu vede o problemă în această numire după eșecurile mai multor concursuri din ultimii ani. Dezavantajul lui Iulian Rusu, așa cum le vede experta, e că nu este, metaforic vorbind, „ostaș care a mirosit praful de pușcă pe coridoarele CNA”. Respectiv, în perspectivă, va conta foarte mult ce adjuncți va numi, precum și alți șefi de direcții-cheie.
„Chiar eram deja adepta că sunt anumite poziții în statul ăsta care trebuie să fie asumate și atunci când avem o guvernare responsabilă ea într-adevăr trebuie să-și asume desemnarea unor persoane competente, pentru că uneori concursurile acestea chiar nu-ți arată fața adevărată a candidaților care participă sau ce-ar putea ei să producă ulterior. Noi am avut anumite decepții legate și de fostul avocat al poporului, deși toate păreau bune și frumoase și era concurs, fiți atenți, ca până la urmă să ajungem la situația penibilă de anul trecut.
Candidatura dnului Rusu este una potrivită pentru această poziție, deja contează foarte mult cum se va sincroniza el cu cei care lucrează în cadrul acestei autorități”.
Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat azi regulamentul de concurs pentru numirea șefului Procuraturii Anticorupție. Această entitate specializată interferează deseori cu CNA. Chiar dacă numirile în procuratură se fac după alte criterii, exceptând ingerințele politicului, cel puțin la modul legal, experta Lilia Ioniță speră că noul șef va fi o persoană integră care va reuși să schimbe starea de fapt. În consecință, sistemul procuraturii va livra rezultate în lupta cu marea corupție și nu se va limita la „show-uri cu mascați” sau „perdele de fum”, conchide Lilia Ioniță.
