În timpul unei recente vizite în statul american Virginia, președintele SUA Joe Biden a fost însoțit de senatorul democrat Bernie Sanders, care - susțin martori - a folosit ocazia pentru a-și exprima preocupările legate de gestionarea situației umanitare din Gaza și a îndemnat la folosirea fondurilor recent autorizate de Congres, ca un instrument de presiune asupra guvernului israelian. Cerințele din partea flancului de stânga al partidului lui Biden vin în contextul în care protestele privind criza umanitară din Gaza cresc în număr și intensitate, mai ales în campusurile universitare. Universitatea Columbia, epicentrul protestelor, a trecut la clase hibride, cu participare în persoană facultativă, până la sfârșitul semestrului, pe măsură ce tulburările se accentuează. Abordarea lui Biden cu privire la criză a rămas echilibrată, de sprijin pentru Israel, dar și solicitări ferme pentru ca acesta să protejeze civili și să permită mai mult ajutor umanitar. Consilieri ai președintelui arată, însă, că amenințări explicite îndreptate împotriva studenților evrei, la universități americane, sunt deosebit de alarmante.
Mai mult, aici.
Manifestații de protest, cu accente discriminatorii și pe alocuri violente, în campusurile americane
Protestele din campusurile universitare din Statele Unite cu privire la conflictul dintre Israel și Hamas stârnesc controverse și confruntări. Manifestanții, numărând sute de persoane, cer între altele boicotarea companiilor care susțin Israelul și îndeamnă universitățile să întrerupă legăturile financiare cu acea țară. Protestatarii spun că apără drepturile palestinienilor și condamnă ceea ce caracterizează ca fiind un „genocid” în Gaza. Ei își afirmă dreptul constituțional de a protesta susținând că o fac în mod pașnic. Cu toate acestea, pe alocuri, discursuri și gesturi de ură și amenințări împotriva studenților evrei au întinat aceste demonstrații, antrenând intervenția universităților. Situația a escaladat, cu confruntări între protestatari și autorități la diverse campusuri. Unele universități au fost criticate pentru modul în care au gestionat protestele, în condițiile în care și un număr de cadre didactice s-au solidarizat cu manifestanții.
Mai mult, aici.
Președintele Camerei Reprezentanților îi cere lui Biden să trimită Garda Națională acolo unde universitățile nu i-ar proteja pe studenții evrei
Președintele Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson, a vizitat Universitatea Columbia și a spus că îi va cere președintelui Joe Biden să trimită Garda Națională, asta după ce unii protestatari i-au huiduit constant pe el și pe alți republicani. Johnson, înconjurat de membri ai Partidului Republican din New York și din alte părți, a repetat apelurile sale pentru demisia președintelui universității. Protestatarii au scandat „Mike, ești jalnic!” și „Palestina liberă”, îngreunând dialogul liderului republican cu presa. Johnson a spus „dacă această situație nu este controlată rapid și dacă aceste amenințări și intimidări nu sunt oprite, va fi un moment adecvat pentru Garda Națională”. Johnson a declarat că președinta universității, Minouche Shafik, este un „lider slab și incompetent” care nu poate garanta siguranța studenților evrei.
Mai mult, aici.
La Beijing, secretarul de stat american cere Chinei să nu mai ajute Rusia
Secretarul de Stat Antony Blinken a avut o întâlnire la Beijing cu liderul chinez Xi Jinping, în cadrul căreia l-a îndemnat să reducă sprijinul Chinei pentru industria de apărare a Rusiei. Blinken a avertizat că Statele Unite sunt pregătite să reacționeze dacă Beijingul nu ia în considerare această solicitare, sugerând posibilitatea aplicării de sancțiuni economice. În timp ce Blinken s-a întâlnit cu liderii chinezi, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing a condamnat ceea ce a caracterizat drept presiuni americane, numindu-le „extrem de ipocrite și iresponsabile”. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că intenționează să meargă în China în mai, subliniind importanța legăturilor dintre cele două țări.
Mai multe, aici.
E posibil ca Putin să nu fi ordonat asasinarea lui Navalnîi, dar asta nu îl absolvă de vină
Moartea dizidentului rus Aleksei Navalnîi în luna februarie, într-o colonie penală arctică, a antrenat la vremea respectivă un nou val de sancțiuni împotriva economiei Rusiei și a pus capăt unor negocieri delicate pentru schimburi de deținuți între Rusia și Occident. Conform unui articol publicat de Wall Street Journal, servicii de informații americane cred acum că este probabil că Putin nu ar fi ordonat uciderea lui Navalnîi în februarie, o supoziție care adâncește misterul în ceea ce privește circumstanțele morții sale. Evaluarea, care nu a fost confirmată independent de alte surse de presă, nu contestă responsabilitatea lui Putin pentru moartea lui Navalnîi, susținând doar că Putin nu ar fi ordonat omorârea dizidentului, în acel moment. Evaluarea – se arată în Wall Street Journal - este larg acceptată în comunitatea de informații și este împărtășită de mai multe agenții, inclusiv de Agenția Centrală de Informații, CIA, Biroul Directorului de Informații Naționale și unitatea de informații a Departamentului de Stat, conform surselor. Anumite țări rămân sceptice că Putin nu ar fi avut o implicare directă în moartea lui Navalnîi, au spus oficialități de securitate din mai multe capitale europene. Președintele Biden și alți lideri mondiali îl învinuiesc pe Vladimir Putin pentru anii de persecuții împotriva lui Navalny, inclusiv încercarea de asasinare în 2020 și detenția sa ulterioară.
„Putin este responsabil pentru moartea lui Navalnîi ”, a spus președintele Biden după aflarea veștii că dizidentul a decedat.
Mai mult, aici.
Președintele Biden a spus că e dispus să participe la dezbateri electorale cu Donald Trump
Președintele Biden a anunțat că intenționează să participe la dezbateri electorale cu fostul președinte Trump. Această declarație este importantă deoarece rețele de televiziune și alte organizații de știri au încercat să obțină un angajament public din partea candidaților pentru dezbaterile din campania electorală prezidențială. Trump și-a exprimat imediat disponibilitatea pentru o dezbatere, oferind, provocator, să o organizeze de îndată, chiar în preajma tribunalului din Manhattan, unde are loc primul său proces penal. Peste zece organizații de știri au solicitat recent organizarea de dezbateri, subliniind importanța acestora într-un moment în care miza alegerilor este extrem de mare. Cu toate acestea, materializarea dezbaterilor rămâne îndoielnică, ținând cont de faptul că Trump nu a participat la nici o dezbatere, în preliminariile republicane.
Mai mult, aici.
Cunoscutul regizor Steven Spielberg ajută campania lui Joe Biden
Regizorul de film de faimă mondială Steven Spielberg colaborează cu campania de realegere a președintelui Joe Biden pentru a oferi strategii pentru Convenția Națională Democrată, a confirmat o sursă pentru NBC News. Spielberg, un susținător de lungă durată al lui Biden, a participat deja activ la întâlniri cu organizatorii convenției pentru evenimentul din august. El nu are în prezent planuri să producă un film, așa cum a făcut pentru campania președintelui Barack Obama, în 2008. Spielberg și-a făcut apariția la un eveniment de strângere de fonduri pentru campania lui Biden la Los Angeles în decembrie, la care au participat Barbra Streisand, regizorul Rob Reiner și magnatul industriei de înregistrări muzicale, David Geffen. Prietenul și fostul partener de afaceri al lui Spielberg de la DreamWorks, Jeffrey Katzenberg, este copreședinte al campaniei lui Biden.
Mai mult, aici.
