Linkuri accesibilitate

Problema transnistreană, un obstacol tot mai mic pentru integrarea europeană


Banner la Tiraspol: „Rusia e in inimile noastre"
Banner la Tiraspol: „Rusia e in inimile noastre"

Conflictul transnistrean nu va fi o piedică în calea obținerii de către Republica Moldova a statutului de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, a declarat recent europarlamentarul român Siegfried Mureșan, vicepreședintele Partidului Popular European și președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.

Oarecum surprinzătoare, aceasta este o declarație politică importantă și un semnal bun pentru majoritatea populației și clasa politica din Republica Moldova, care susține și promovează obiectivul integrării europene. Din cauza problemei transnistrene șansele de aderare la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova erau privite până acum cu reticență.

În fond, diferendul transnistrean și, implicit, prezența neconstituțională a trupelor ruse pe teritoriul din stânga Nistrului reprezintă cel mai mare și cel mai dificil obstacol în calea aderării Republicii Moldova la familia europeană, cu un potențial destabilizator la o scară mai mare. Această este o realitate, percepută ca atare și la Chișinău, și la Bruxelles.

Între timp, războiul Rusiei din Ucraina a schimbat contextul problemei, deși rezultatele finale încă întârzie. În aceste condiții, privită ca un proces, integrarea europeană va parcurge mai multe etape și sub-etape când, este de presupus, se vor putea identifica mijloacele necesare reglementării transnistrene.

Faza de candidat care se poate deschide în fața Republicii Moldova, după cum, probabil, s-a estimat, nu implică riscuri de securitate ori de altă natură pentru Uniunea Europeană. Să amintim că chestiunea transnistreană nu a fost un obstacol nici în 2014, când Republica Moldova a obținut statutul de stat asociat la Uniunea Europeană.

Reacția Tiraspolului la posibila acceptare a cererii de aderare la UE

Consiliul European este așteptat să se pronunțe la sfârșitul lunii asupra cererilor de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova.

Dacă cererea Chișinăului în privința aderării depusă la 3 martie este validată, o reacție a celor de la Tiraspol nu va întârzia să apară. Însă oricare ar fi reacția, după mai mult de trei decenii în care Tiraspolul fierbe în sucul propriu, el n-are cum întoarce din drum o societate atrasă tot mai puternic de spațiul european. Va trebui de văzut cum vectorul tradițional pro-Rusia al Tiraspolului se va ciocni de o Ucraină candidată la Uniunea Europeană.

În același timp, oamenii de afaceri și tot mai mulți cetățeni simpli de peste Nistru au început să prețuiască perspectivele și beneficiile apărute în urma apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană și nu și-ar dori să piardă oportunitățile cu care deja s-au acomodat.

Integrarea europeană și relația cu România

Guvernarea de la Chișinău promovează o politică externă pro-europeană, ceea ce presupune o cooperare strânsă cu toate țările membre ale Uniunii Europene și, înainte de toate, cu România și conducerea de la București. Recent, viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a discutat chestiunea transnistreană, la București, cu ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu, s-a întreținut cu ministrul apărării, Vasile Dâncu, iar la Chișinău a fost în vizită președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, pentru a susține parcursul european al Republicii Moldova.

Liderii opoziției comuniste și socialiste au acuzat însă actuala guvernare că ar promova o politică unionistă. Această opoziție face ce poate mai bine: șterge praful de pe vechile sperietori și le flutură sub ochii publicului debusolat de o criză social-economică fără sfârșit. Ar fi timpul ca odată cu rezoluția Consiliului European de la sfârșitul acestei luni pe marginea cererii de aderare la Uniunea Europeană, guvernarea să se aplece cu întreaga dedicație asupra problemelor cotidiene ale oamenilor, dându-le mai multă încredere în ziua de mâine.

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG