Linkuri accesibilitate

Premierul Armeniei refuză să spună dacă Erevanul l-ar aresta pe Putin


Premierul armean, Nikol Pașinian (stânga), l-a întâlnit pe procurorul Karim A. Khan de la Curtea Penală Internațională la 10 noiembrie 2023. Încă de atunci, Moscova a avut obiecții.
Premierul armean, Nikol Pașinian (stânga), l-a întâlnit pe procurorul Karim A. Khan de la Curtea Penală Internațională la 10 noiembrie 2023. Încă de atunci, Moscova a avut obiecții.

Prim-ministrul Nikol Pașinian refuză să spună dacă Armenia va pune în executare mandatul de arestare a președintelui rus, Vladimir Putin. Asta deși sub conducerea sa Parlamentul de la Erevan a ratificat Statutul de la Roma.

Întrebat dacă liderul de la Kremlin ar fi arestat dacă ar merge în vizită în Armenia, în contextul în care pe numele său este emis un mandat de arestare pentru rolul avut în deportarea copiilor ucraineni din zonele ocupate, Pașinian a refuzat să ofere un răspuns clar.

„Sunt niște subtilități legale – nu pot la moment să fac o analiză juridică pentru că asta e treaba juriștilor și cum am zis Armenia este un stat responsabil care trebuie să-și asume toate angajamentele internaționale, inclusiv care sunt în legătură cu Federația Rusă”, a spus premierul armean, fost jurnalist, într-un interviu acordat ziarului britanic The Telegraph.

Pașinian a opinat că problema ar fi una de natură strict juridică, în condițiile în care Putin se bucură de imunitatea oferită șefilor de stat.

„Armenia a avut ample reforme democratice și nu eu sunt cel care decide pe cine să arestăm sau nu”, a adăugat prim-ministrul Armeniei.

În mod tradițional, Rusia a fost un aliat al Armeniei, dar relațiile dintre cele două state au devenit tot mai tensionate în ultimii ani, în special după reizbucnirea războiului din Nagorno-Karabah, încheiat cu victoria Azerbaidjanului.

O instanță internațională nerecunoscută de mari puteri

La 1 februarie, Armenia a aderat oficial la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, devenind a 124-a țară membră, ceea ce înseamnă că guvernul de la Erevan este obligat să pună în executarea deciziile instanței de la Haga. Decizia aderării a fost dur criticată de Moscova.

Curtea Penală Internațională a fost fondată în 1998, începându-și activitatea în 1 iulie 2002. Este formată din 18 magistrați, care au fost învestiți în funcție pe 11 martie 2003. Instanța judecă și condamnă persoanele vinovate de crime de genocid, de război, contra umanității. Imunitățile deținute de șefii de stat sau alți oficiali nu-i exonerează de răspundere pe aceștia.

Activitatea și deciziile Curții nu sunt recunoscute însă de țări importante cum ar fi Statele Unite, Rusia, China sau Israel. SUA și Israel au semnat inițial tratatul, dar ulterior și-au retras semnăturile.

  • 16x9 Image

    Cristian Bolotnicov

    Sunt istoric devenit jurnalist cu timpul. Între 2021 și 2023, am lucrat ca reporter la Agora.md, acoperind teme de politică internă și externă, justiție și tehnologie. În prezent, sunt bursier în cadrul programului Vaclav Havel al Europei Libere.

XS
SM
MD
LG