Linkuri accesibilitate

O inițiativă a Cehiei ar putea pune capăt crizei de muniții a Ucrainei


În prezent Ucraina ar lansa doar în jur de 2.000 de obuze de artilerie pe zi, mult mai puțin decât ocupanții ruși, în special din cauza crizei generate de livrările scăzute ale UE și blocării ajutorului în Congresul SUA.
În prezent Ucraina ar lansa doar în jur de 2.000 de obuze de artilerie pe zi, mult mai puțin decât ocupanții ruși, în special din cauza crizei generate de livrările scăzute ale UE și blocării ajutorului în Congresul SUA.

O inițiativă a Cehiei ar putea duce la sfârșitul crizei de muniții a Ucrainei. Guvernul de la Praga susține că în eventualitatea unei mobilizări a aliaților europeni, ar putea fi trimise în următoarele luni cel puțin 700 de mii de obuze de artilerie.

Inițiativa promovată de Cehia prevede semnarea unor acorduri bilaterale cu țări care nu doresc să sprijine în mod direct Ucraina, în mare parte state din afara Europei, preferând să facă acest lucru prin intermediari, notează Forbes.

În acest fel, Ucraina ar putea primi chiar mai mult de un milion de obuze de artilerie, începând cu această primăvară. O eventuală deblocare a ajutorului destinat Kievului în Congresul SUA ar putea crește și mai semnificativ volumul de muniții.

Cu toate acestea, scrie Forbes, cantitatea de muniții ce poate fi livrată de aliații vestici Ucrainei nu va putea să o depășească pe cea deținută de Rusia, care deține o vastă industrie militară, iar mai nou și importă din Coreea de Nord.

Pe de altă parte, volumul spre care țintește „inițiativa cehă” ar fi suficient ca armata ucraineană să mențină liniile de apărare împotriva Rusiei și chiar să încerce planificarea și realizarea unei noi contraofensive. În vara anului trecut, paritatea artileriei, datorată în special achiziției de către SUA a unui milion de proiectile sud-coreene, a fost cea care a permis Ucrainei să declanșeze o ofensivă, care între timp, este considerată de mulți ca fiind eșuată.

De cealaltă parte, ofensiva rusă din acest an a fost susținută în mare parte prin achiziționarea de către Kremlin, din Coreea de Nord, a circa 400.000 de obuze pe lună, timp de patru luni consecutive, începând cu septembrie 2023. Deși jumătate din ele sunt ratate, potrivit unui oficial al serviciilor speciale ucrainene, rușii reușesc să lanseze zilnic în jur de 10.000 de obuze.

Spre comparație, ucrainenii trag doar 2.000 de obuze pe zi. Pe de altă parte, Kievul compensează prin lansarea în fiecare lună, a circa 50.000 de drone încărcate cu explozibili.

Eficiența acestora este însă mai redusă, din moment ce o dronă FPV nu poate înlocui în totalitate un obuz de 155 de mm, iar raza de acțiune este de 3 km, purtând maxim un kilogram de explozibil. Obuzul de artilerie însă, poate transporta până la 25 de kilograme de explozibili, pe o distanță de 24 de kilometri.

Ce presupune inițiativa Cehiei

La Conferința de Securitate de la Munchen din 18 februarie, Jan Jires, oficial de rang înalt de la Ministerul Apărării al Cehiei, a uimit audiența când a anunțat că guvernul de la Praga a identificat 800.000 de obuze „în țări neoccidentale”. Acestea ar putea fi procurate cu fonduri de 1,5 miliarde de dolari.

„Cele mai multe dintre aceste țări (nu sunt) dispuse să sprijine direct Ucraina din motive politice, așa că au nevoie de un intermediar”, a spus cehul. Politico scrie că potrivit mai multor surse diplomatice, Republica Cehă și-ar asuma acest rol, de intermediar, dacă ceilalți aliați ai Ucrainei ar ajuta la plata muniției.

Până în prezent, țări precum Belgia, Canada, Olanda au anunțat că au adunat mai mult de jumătate din finanțare, ce ar permite procurarea a 400.000 de obuze. În acest fel, scrie Forbes, obuzele procurate cu intermedierea Cehiei, plus cele produse în UE, ar urma să permită Ucrainei să tragă din nou la un ritm de circa 6.000 de obuze pe zi.

Sursa mai notează că în cazul aprobării de către Congresul SUA al ajutorului destinat Ucrainei, rata ar putea ajunge la 10.000 de obuze pe zi.

  • 16x9 Image

    Cristian Bolotnicov

    Sunt istoric devenit jurnalist cu timpul. Între 2021 și 2023, am lucrat ca reporter la Agora.md, acoperind teme de politică internă și externă, justiție și tehnologie. În prezent, sunt bursier în cadrul programului Vaclav Havel al Europei Libere.

XS
SM
MD
LG