Linkuri accesibilitate

Marea Britanie insistă să trimită solicitanții de azil în Rwanda. ONU spune că nu e OK


Britanicii vor să pună stop migrației în bărci mici prin Canalul Mânecii, însă experții în domeniu spun că politica de deportare nu va rezolva nimic.
Britanicii vor să pună stop migrației în bărci mici prin Canalul Mânecii, însă experții în domeniu spun că politica de deportare nu va rezolva nimic.

Organizația Națiunilor Unite condamnă încercările Marii Britanii de a trimite solicitanții de azil în Rwanda, pentru a-i ține departe până când se ia o decizie asupra statutului de refugiat. Ideea este criticată aspru, de la bun început, dar guvernarea conservatoare nu se lasă.

Transferul azilanților din Marea Britanie în Rwanda este contrar statului de drept și pune în pericol drepturile omului, a declarat luni Comisarul înalt al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk. El a mai spus că legea ar restricționa aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, pentru că ar scoate unii oameni de sub protecția legii.

Marea Britanie încearcă, de câțiva ani, să creeze un mecanism prin care să trimită solicitanții de azil... altundeva. Ideea de a-i trimite în Rwanda a apărut recent, ca element de descurajare a celor care încearcă să treacă Canalul Mânecii cu barca, o tentativă întreprinsă anul acesta de peste 1.300 de oameni.

Mai mult, ONU avertizează că acordul de deportare a solicitanților de azil către Rwanda încalcă legile internaționale pentru refugiați. Practic, această lege nu le permite celor care intră în Marea Britanie să solicite azil. În schimb, ei ar fi reținuți de autorități până când vor putea fi deportați către o altă țară.

Și Consiliul Europei, organizația pentru drepturile omului, a cerut guvernului britanic să nu trimită solicitanții de azil în Rwanda.

Legea a fost adoptată în iulie 2023, dar nu a fost aplicată pentru că Marea Britanie nu a reușit să creeze mecanismul de deportare. Ministrul de interne al Marii Britanii, James Cleverly, a semnat tratatul cu Rwanda în decembrie. În baza lui, solicitanții de azil ar fi transportați acolo în așteptarea procesării solicitărilor lor. Guvernul de la Londra a alocat deja 140 de milioane de lire sterline pentru guvernul de la Kigali.

Noiembrie 2023: Protest împotriva măsurilor de deportare a azilanților din Marea Britanie, în fața Curții Supreme de la Londra.
Noiembrie 2023: Protest împotriva măsurilor de deportare a azilanților din Marea Britanie, în fața Curții Supreme de la Londra.

Chiar dacă parlamentarii britanici au susținut proiectul de lege propus de guvern, Curtea Supremă din Marea Britanie a respins în unanimitate proiectul. Judecătorii spun că există un pericol real ca solicitările de azil să nu fie prelucrate corespunzător în Rwanda, ceea ce ar putea trimite înapoi acasă unii oameni care ar merita statutul de refugiat.

Și un raport parlamentar pe tema drepturilor omului a găsit recent că Rwanda nu este o țară sigură în care să se trimită azilanții. Organizațiile pentru drepturile omului au transmis în repetate rânduri că Rwanda ignoră obligațiile internaționale în acest domeniu și că represiunea este des întâlnită în țara africană.

Pentru că politicienii continuă cu planul în ciuda recomandării Curții Supreme, parlamentarul și avocatul Lord Alex Carlile acuză Camera Lorzilor că face „un pas către totalitarism”.

Autoritățile britanice au mai încercat, în iunie 2022, să trimită un zbor de azilanți către Rwanda, însă transferul a fost oprit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De atunci, Ministerul de Interne a început să instruiască personal de securitate pentru a executa deportări.

În următoarele șase luni, autoritățile britanice doresc să organizeze primul zbor de azilanți deportați către Rwanda. David Neal, inspectorul-șef al granițelor și imigrației din Marea Britanie, este omul care ar supraveghea îndeaproape modul în care s-ar desfășura aceste deportări, dar care are o opinie critică față de întregul plan.

El a criticat Guvernul, despre care spune că nu are nicio strategie pentru a caza solicitanții de azil până când le sunt procesate cererile.

Tragedia celor reținuți

În centrul din Wethersfield, din Essex, sunt reținuți în jur de 500 de bărbați „care nu pot pleca nicăieri și nu au nimic de făcut”, punctează David Neal, care spune că aceste centre de detenție sunt o „risipă de capital uman”. Cinci dintre oamenii reținuți la Wethersfield au încercat să se sinucidă.

Alt centru, din Manston, Kent, se confruntă cu probleme precum supraaglomerarea, lipsa mâncării și apei de băut și lipsa paturilor. Deși ar trebui ținuți doar 24 de ore în corturile de acolo, solicitanții de azil ajung să petreacă și mai mult de o lună.

În regiunea Dorset, a fost ancorat un vas pe care au fost reținuți alți 500 de refugiați. Vasul, numit Bibby Stockholm, a costat peste 22 de milioane de lire sterline și este considerat a fi extrem de inconfortabil. Cei reținuți la bord spun că se simt ca în închisoare, iar condițiile par a fi substandard: în august, toți cei de la bord au fost evacuați după ce a fost detectată prezența bacteriei letale legionella. Un refugiat nigerian a încercat să se sinucidă când a aflat că urma să fie transferat pe Bibby Stockholm.

Acolo s-a sinucis în decembrie albanezul Leonard Farruku, care spunea că era tratat ca un animal. Peste 60 de ONG-uri au cerut, la acel moment, închiderea centrului de detenție Bibby Stockholm.

În jur de 500 de oameni se află în detenție în centrul plutitor Bibby Stockholm.
În jur de 500 de oameni se află în detenție în centrul plutitor Bibby Stockholm.

Nici cei care își așteaptă documentele în afara centrelor de detenție nu o duc mai bine. Alocația celor cazați de guvern în diverse alte hoteluri și centre din orașe a fost redusă la 1,25 lire sterline pe zi.

În acest regim, primesc mâncare, dar nu medicamente, acces la date mobile, haine sau alte produse esențiale. Chiar și mâncarea pe care o primesc nu este suficientă: copiii sunt subnutriți și părinții, care pierd și câte 10-15 kilograme în greutate, ajung să caute mâncare pentru copiii lor în tomberoane.

Cei care sunt în regim de self-catering (auto-întreținere) primesc 7 lire pe zi.

„Mii de oameni așteaptă răspunsul la cererea de azil, timp în care nu au voie să muncească și sunt dependenți de Ministerul de Interne pentru tot. Aceste plăți ar trebui să reflecte nevoile oamenilor și să fie crescute la un nivel care le-ar permite să trăiască o viață demnă, pentru a se putea susține și a-și putea susține familiile”, a declarat directorul Consiliului Refugiaților, Enver Solomon.

Guvernul britanic plătește peste 8 milioane de lire sterline în fiecare zi pentru a întreține refugiații în astfel de cazări.

Nici în aceste hoteluri, oamenii nu au cu ce să-și ocupe timpul. Ali, care a petrecut 500 de zile într-un astfel de hotel, spune că tot ce vrea este „o carte să citesc, dar nu avem niciuna aici și nu-mi pot permite”. Bărbatul, de etnie kurdă, avea o carieră strălucită în știință în Iran înainte să fie nevoit să fugă de persecuția religioasă.

Situația altor imigranți

Începând din 11 martie, angajații sanitari și alți îngrijitori din Marea Britanie cu origini străine nu vor mai putea să-și aducă în țară copiii.

Tot guvernul de la Londra a încheiat brusc și fără explicație schema ce permitea reunirea familiilor refugiaților ucraineni.

Guvernul britanic a înăsprit și regulile pentru cei care vor să se stabilească acolo pentru a se reuni cu partenerii lor: din aprilie, partenerul stabilit în Marea Britanie trebuie să demonstreze că are un venit de peste 38.700 de lire pe an. Cuplurile trebuie să arate și dovada căsătoriei sau a parteneriatului civil, ori să arate că locuiesc împreună de cel puțin doi ani.

Guvernul britanic nu are cifre concrete despre numărul moldovenilor stabiliți în țară.
Guvernul britanic nu are cifre concrete despre numărul moldovenilor stabiliți în țară.

În jur de 70 de mii de moldoveni locuiesc în Marea Britanie. Guvernul de la Londra și-a propus - cum s-a aflat la summitul Comunității Politice Europene care a avut loc la Castel Mimi din Bulboaca anul trecut - să deschidă negocierile pentru a trimite înapoi parte din migranții moldoveni care intră ilegal în țară.

Potrivit datelor instituțiilor britanice, în 2022 doar trei moldoveni au intrat în Marea Britanie cu micile bărci care traversează Canalul Mânecii.

Mulți dintre moldovenii plecați la muncă în Marea Britanie lucrează în condiții precare sau diferite de cele care li s-au promis și ajung adesea să lucreze pe mai puțin decât salariul minim, să nu primească pauze și să fie abuzați de angajatori.

În Marea Britanie se aflau, acum cinci ani, 411.000 de români - a doua cea mai mare populație străină, după polonezi, și mai mulți decât indienii sau irlandezii. Românii erau, înaintea pandemiei, și cei mai numeroși străini din Londra.

XS
SM
MD
LG