Linkuri accesibilitate

În esență... | Cum și câte primării se vor amalgama voluntar în R. Moldova până în 2026


În prezent, în R. Moldova, sunt aproape 470 de primării [din cele circa 900] cu o populație mai mică de 1500 de locuitori.
În prezent, în R. Moldova, sunt aproape 470 de primării [din cele circa 900] cu o populație mai mică de 1500 de locuitori.

Autoritățile de la Chișinău speră să înregistreze, către anul 2026 – la sfârșitul primei etape a procesului, cel puțin 50 de primării amalgamate voluntar, spune Andrei Strah, secretar general adjunct al Guvernului, în podcastul Europei Libere „În esență...”.

Cum și câte primării se vor amalgama voluntar în R. Moldova până în 2026
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:34:55 0:00

Startul amalgamării voluntare a fost dat la începutul acestui an, dar până acum nu a fost înregistrată vreo cerere din partea primăriilor care să ceară inițierea proceselor de amalgamare. Excepție face grupul de inițiativă din satul Floreni, raionul Anenii Noi, validat de Comisia Electorală Centrală, pentru colectarea semnăturilor în susținerea fuzionării cu Sângera, o localitate din componența Chișinăului.

Bani suficienți

Andrei Strah, secretar general adjunct al Guvernului
Andrei Strah, secretar general adjunct al Guvernului

În podcast, Andrei Strah spune că cele 150 de milioane de lei rezervați susținerii amalgamării primăriilor în acest an vor acoperi „perfect” eventualele procese. Strah spune că o procedură de amalgamare voluntară nu va dura mai puțin de un an.

Legea și metodologia privind realizarea amalgamării prevede o serie de stimulente financiare pentru primăriile care vor decide să se amalgameze, să devină mai consolidate și mai puternice din punct de vedere social-economic.

Fondul pentru amalgamarea voluntară a localităților conține trei tipuri de transferuri: pentru pregătirea proceselor de fuzionare; pentru dezvoltarea infrastructurii în primăriile amalgamate; pentru susținerea bugetelor locale.
Cât privește stimulentele financiare, legislația prevede, între altele, că transferurile se calculează în funcție de numărul de locuitori. Cuantumul transferului este de 100 de lei per locuitor. Acesta, însă, crește cu 2,5 bănuți pentru fiecare cetățean în localitățile care depășesc numărul populației de 3.000. Plafonul maxim per locuitor este de 200 de lei.

Un test, o oportunitate și nu reformă

Secretarul general adjunct al Guvernului a precizat „În esență...” că amalgamarea voluntară a primării este „o testare, o pregătire pentru reforma administrației publice locale de nivel I, nu o reformă per se.”

Acest proces de amalgamare, spune responsabilul de la Guvern, este o oportunitate pentru teritorii de a fructifica „șansa de a face viața oamenilor mai bună.” Situația ce ține de numărul de primării, după cum spune Andrei Strah, este „destul de proastă.”

Dacă la primele alegeri locale, care au avut loc în 1995, în R. Moldova erau 3,5 milioane de cetățeni, în 2023 – numărul locuitorilor a ajuns la 2,5 milioane. 30 la sută din populație, potrivit experților, nu mai este în țară, în timp ce numărul de primari a rămas neschimbat. Legea prevede că o primărie este creată dacă localitatea are o populație mai mare de 1500 de locuitori. Acum, în R. Moldova, sunt aproape 470 de primării [din totalul de circa 900] cu o populație mai mică de 1500 de locuitori.
Cea mai mică primărie din R. Moldova este în satul Ochiul Roș din raionul Anenii Noi, aceasta numără 280 de locuitori.
Potrivit unei analize a economistului Veaceslav Ioniță, în cele mai sărace primării – taxele locale colectate se ridică la 16,6 lei pe cap de locuitor, iar în cele mai bogate – de 640 de lei per locuitor. În mai bine de jumătate din primăriile moldovene nu sunt colectate taxe locale.

Andrei Strah vorbește în podcast despre ce se va întâmpla cu primarii care vor rămâne fără mandate și de ce unele primării sunt reticente față de procesul de amalgamare voluntară, despre riscurile de ordin politic și de deturnare a proceselor în contextul alegerilor parlamentare din 2025. La fel, secretarul general al Guvernului s-a referit, între altele, și la planurile privind viitoarea reformă a raioanelor.

Alte chestiuni discutate în podcast:

  • Oamenii înțeleg, acceptă amalgamarea voluntară? Cine și cum convinge populația localităților să o accepte?
  • Câte cereri pentru inițierea procedurii de amalgamare voluntară au fost depuse până acum? Cum pot fi depășite problemele de ordin cadastral invocate de către unii primari?
  • Din ce considerente s-ar opune și ar fi reticenți unii primari?
  • Ce „bonusuri” sau stimulente financiare sunt prevăzute pentru cetățeni și pentru primarii care vor rămâne fără portofolii în rezultatul amalgamării?
  • Inițial erau planificate 250 de milioane de lei pentru susținerea amalgamării voluntare. De ce au fost reduse fondurile cu 100 de milioane de lei?
  • Ce se va întâmpla cu localitățile care nu vor dori să-și piardă identitatea, în ciuda faptului că sunt mici și slab dezvoltate, și nu vor accepta amalgamarea sub nici o formă? Particularitățile amalgamării în autonomia găgăuză.
  • Când va fi încheiată amalgamarea voluntară și ce urmează după asta? Ce economii va genera acest proces pe termen mediu? În cât timp localitățile amalgamate ar putea deveni mai puternice socio-economic?
  • Ce scenarii există în privința raioanelor? Se va proceda într-un anumit fel cu ele concomitent cu amalgamarea voluntară?
  • În contextul alegerilor parlamentare din 2025, există anumite riscuri sau pericole de deturnare a amalgamării voluntare?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în fiecare zi de luni; „Dincolo de Știri”, în fiecare zi de vineri, și „Laboratorul Social” – în fiecare a doua marți, adică o dată la două săptămâni, și podcastul cu informații și analize la zi – „Pe agendă”.
  • 16x9 Image

    Eugen Urușciuc

    Lucrez în presă din 1992, după ce am absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Moldova. Pe parcurs, am făcut parte din echipele mai multor redacții locale și regionale. Iar în august 2022 m-am alăturat Europei Libere Moldova, unde sunt gazda Podcastului „În esență...” și scriu pe teme din domeniul justiției, economie, politică și drepturile omului.

Ascultă podcasturile Europei Libere

Previous Next

XS
SM
MD
LG