„A lua sub aripa noastră cele șase state din regiune, în Uniunea Europeană, a devenit o necesitate geopolitică în lumina imperialismului brutal al Rusiei”, a spus Baerbock într-o declarație de presă preluată de Agenția France Presse.
Șefa diplomației germane este cunoscută pentru remarcile sale dure la adresa agresiunii Moscovei în Ucraina și în general a politicilor rusești în regiune: săptămâna trecută, Baerbock a avertizat, pe fondul unor emoții referitoare la Transnistria, că evoluțiile din jurul Moldovei ar aminti zilele dinaintea invadării Ucrainei în februarie 2022.
Declarațiile ministrei germane despre integrarea Balcanilor au venit înaintea unui turneu al ei prin acele țări, începând cu Muntenegru, unde era așteptată luni.
Obstacolul sârbo-rus
Războiul din Ucraina a readus în centrul atenției procesul extinderii UE, inclusiv în Balcani, unde pregătirile au fost mereu anevoioase, inclusiv din cauza relației speciale a sârbilor cu Moscova.
În decembrie 2022, cea mai problematică dintre aspirantele din regiune, Bosnia-Herțegovina, a primit statut de candidată la aderare. Kosovo, stat nerecunoscut încă de unele țări UE, încă mai așteaptă acest pas.
În declarațiile ei de luni, ministra de externe a Germaniei i-a condamnat pe „cei care pun bețe Bosniei în drumul ei spre UE, visând să divizeze țara”, într-o aluzie limpede la liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, un aliat al rușilor decorat chiar luna trecută de președintele rus Vladimir Putin.
Integrați-vă ca să vă integrăm
Săptămâna trecută, la Tirana, liderii celor 6 țări balcanice aspirante la primirea în UE au căzut de acord asupra unor măsuri de integrare economică ce le-ar face mai ușor de absorbit în spațiul economic comunitar, când va veni momentul.
Parte a acestui plan este un substanțial pachet de fonduri de dezvoltare europene, în valoare de peste 6 miliarde de euro, menit să dubleze economia regiunii în următorii 10 ani. În schimbul acestei asistențe și promisiunii de accelerare a aderării, țările interesate vor trebui să facă reforme.
Reuters notează că obstacolul cel mai important în calea acestei cooperări îl constituie în continuare „animozitățile” dintre țări, moștenite din vremea dezmembrării Iugoslaviei, în anii 1990.
