EL la Căușeni: „Toată lumea s-a săturat de război, Vladimir Putin nu-l poate justifica”

Astăzi mi-am amintit unele citate despre pace. Cel care este pregătit de război, prețuiește pacea cel mai bine, spunea George Washington, iar Cicero credea că o pace nedreaptă este mai bună decât cel mai just război. Și încă un citat al lui Nicolae Iorga: Pacea nu poate veni din dorința de pace, ci de la suprimarea instinctelor de război. La mai bine de trei luni de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, vorbim despre nevoia instaurării păcii în regiunea unde este situată și Republica Moldova.

* * *

Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, și-a exprimat dezacordul în legătură cu încercările de a media pacea între Rusia și Ucraina. Recent, Italia a propus un plan pentru a pune capăt războiului ruso-ucrainean. Italia a prezentat la Organizația Națiunilor Unite un plan pentru facilitarea dialogului etapizat între Moscova și Kiev. Planul propus cuprinde patru faze, începând cu încetarea focului sub monitorizarea ONU și continuând cu un acord asupra statutului Ucrainei în relația cu Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană. Următorul pas ar fi soluționarea chestiunilor teritoriale, inclusiv cele care privesc peninsula Crimeea și Donbasul, ajungând în final la un nou acord de securitate în Europa. Despre cine și cum poate restabili pacea și securitatea în regiunea Mării Negre am discutat cu localnici din Căușeni, Căușenii fiind un raion de la granița cu Ucraina.

– „Pacea tare-i scumpă, chiar dormim cu frica în sân, de atâta că suntem aproape de Odesa și ședem cam cu frică. Când auzim câteodată buh-buh, apoi ne ia frica și nu putem dormi toată noaptea, avem stresuri mari de la războiul ista, pentru noi îi strașnic.”

Europa Liberă: De 30 de ani are și Republica Moldova o problemă pe care n-a soluționat-o, problema transnistreană. Credeți că acum apare această posibilitate să fie identificată o soluție durabilă pentru problema transnistreană?

– „Poate va fi pace și liniște, dar totul depinde de Rusia, dacă dl Putin va zice că ia și Moldova, rămânem cu totul, o să fim numai ca robi...”

Europa Liberă: Dar ce s-ar întâmpla în cazul acesta?

– „O să fim robi pentru dânșii.”

Europa Liberă: Ați putea să sugerați ce statut ar merita această regiune sau cum vedeți Dvs. apropierea celor două maluri ale Nistrului?

– „Ar fi bine ca să ne împăcăm, să avem pace între noi, să vină ei la noi, noi să mergem la dânșii, să avem o legătură frumoasă.”

Europa Liberă: Contează și dacă Moldova se apropie mai mult de Est sau de Vest?

– „Ar fi bine să fim și cu Europa, și cu Rusia. Noi trebuie să avem gaz de la Rusia, poate-i un fel de șantaj, dar nu așa scumpete să avem, să fie împăcare și cu Rusia, și cu Europa, că ne ducem la Europa. Și acolo, și acolo... (Râde.)”

Europa Liberă: Dar dacă s-ar găsi alternativă pentru gaz?

– „Se poate de găsit surse la Europa, dar e mult mai scump.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Să ne ridice pensia, să avem cu ce ne întreține. Asta la noi îi problema. Și pace, pace numaidecât, dacă nu-i pace, noi cu frică o să stăm.”

Europa Liberă: Dar în această regiune, unde e situată și Republica Moldova, cine poate furniza mai multă pace, cine poate instaura pacea, cine poate să mențină pacea?

– „Depinde de noi îmi pare mie, că noi dacă o să ne comportăm cumsecade, noi mătincă și pace o să avem. Dacă o să vorbim, cum spune dl Putin, că noi dacă o să vorbim prea multe, o să ne ia și pe noi. Și ce rămânem noi, Moldova, și așa noi suntem o țară mică?”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în vizită aici, la Căușeni, și vorbim despre nevoia instaurării păcii. Ținând cont că de pe 24 februarie continuă acest război între Rusia și Ucraina, Republica Moldova fiind în imediata vecinătate, ce preț a căpătat astăzi pacea și cum se menține, și cine o instaurează?

– „Eu mult mă gândeam cum buneii, străbuneii noștri spuneau fraza „să fie pace”, cumva abstract, așa, spuneam că-s vorbe. După data de 24 februarie, noi chiar ținem la aceste cuvinte, că pacea pentru noi înseamnă, în primul și-n primul rând, sănătate, sănătatea familiei, a celor apropiați, pacea înseamnă dezvoltare economică, dezvoltare politică, fiindcă pacea depinde și a depins de politic. Cu cât politicul este mai sănătos, cu cât

politicul este mai dezvoltat, cu atâta este și pace; este pace, este stabilitate economică, se dezvoltă orașele și satele și, în genere, țara. Vecinii noștri trec acum prin criza asta de război care ne afectează direct. Am simțit și noi pe pielea noastră, vă spun, în prima zi de război eram prin localitățile din Ștefan Vodă și vedeam coloanele de mașini cu refugiați cum veneau și mă gândeam ce o să fie la noi, că pacea la noi în Republica Moldova depinde acum sută la sută de partea ucraineană. Cu cât ei au să fie mai viteji, ei apără nu numai statalitatea și integritatea teritorială a lor, dar și o bună parte din teritoriul nostru, inclusiv teritoriul din raionul Căușeni, că noi suntem practic în vecinătate, suntem la 100 de kilometri de la Odesa. În ziua de 24 februarie chiar se auzeau inclusiv la noi bubuiturile, rachetele, bombardamentele...”

Europa Liberă: Sunteți tânăr, în 1992 a fost război și la Nistru. Vă mai amintiți și vă este clar de ce a avut loc acea confruntare?

– „În ’92, eu aveam 7 ani, dar țin minte și acum cum au trecut blindatele prin oraș, că se duceau la Tighina, noi poate nu înțelegeam ce se întâmplă, că eram încă mici, dar am suferit și noi, inclusiv raionul nostru, că foarte mulți au căzut în acel război. A fost o luptă pentru independență și integritatea teritorială, o luptă care, cu părere de rău, a fost pierdută de autorități, am cedat, conflictul a fost înghețat și, iată, deja de 30 de ani de ani de zile noi avem un conflict înghețat pe teritoriul republicii noastre, care ne afectează inclusiv pe plan de dezvoltare, că noi dorim să fim parte componentă a Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Cu sau fără Transnistria?

– „Noi nu putem să fim fără Transnistria, că Transnistria totuși este un teritoriu al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar cum se rezolvă problema aceasta pe cale politică, pe cale pașnică, pentru că acestea sunt intențiile autorităților? Ce statut merită această regiune?

– „Transnistria - cu statut aparte, dar numai în teritoriul Republicii Moldova. Un exemplu foarte bun este Găgăuzia, în statutul din Transnistria politicul trebuie să se implice și numai pe cale diplomatică.”

Europa Liberă: Dar vocea Rusiei va conta atunci când se va oferi un statut regiunii transnistrene, pentru că Moscova face parte din formatul „5+2”, care de doi ani nu mai este funcțional?

– „După ultimele evenimente în războiul din Ucraina, eu mai puțin aș conta pe Rusia, că noi cu toții vedem Rusia ce ideologie duce – „Dacă nu ești cu mine, înseamnă că ești împotriva mea” și nu trebuie tare să ne axăm pe poziția Rusiei, noi trebuie să ne axăm mai mult pe poziția vecinilor noștri, România, Ucraina, UE. Evenimentele din februarie începute de Federația Rusă lasă multe semne de întrebare, că nu ne putem aștepta mâine-poimâine ce o să fie la noi, într-adevăr suntem acum într-o tensiune foarte ridicată. Paradoxul în ce constă? În faptul că Rusia încalcă Constituția, dreptul constituțional al Republicii Moldova. Atâta timp cât șade armata rusă pe teritoriul Republicii Moldova, noi nu putem vorbi despre deschidere, așa cum ne-am dori noi.”

Europa Liberă: Această neutralitate, iată, pe timp de război în imediata vecinătate a Republicii Moldova, avantajează statul?

– „Republica Moldova, cu părere de rău, nu este un stat puternic și influent geopolitic și statutul de neutralitate o avantajează și eu totuși susțin ideea aceasta că noi în primul rând nu avem cu ce, noi suntem dependenți și economic, și energetic, și militar la urma urmei de țările vecine. Doamne ferește în caz de un conflict armat, în caz de război pe teritoriul Republicii Moldova, da, cu siguranță ar trebui să ne apărăm patria, ar trebui să ne apărăm țara, familiile noastre, dar noi nu o să avem așa putere, putere militară, dar puterea militară este sută la sută dependentă de economie. Atâta timp cât o țară nu se dezvoltă economic bine, ea nu poate să-și permită luxul acesta de a avea o armată dotată, o armată profesionistă, dar Republica Moldova deja de câțiva ani și-a exprimat parcursul european foarte tranșant și foarte deschis, Republica Moldova dorește să fie parte a Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dar cât timp îi trebuie Republicii Moldova ca să fie acceptată acolo, la Bruxelles, cu lecția făcută?

– „Cinci-zece ani. Noi avem mult de făcut temele de acasă și, în primul rând, trebuie rezolvat conflictul transnistrean. Nu e secret că Transnistria este ca o gaură neagră de care s-au folosit inclusiv politicienii, dividende politice și financiare, contrabandă. Acum, ucrainenii bravo lor. Știți cum? Putin, într-o oarecare măsură, a făcut pentru Ucraina ceea ce n-a făcut niciun președinte până acum, i-a unit. Mă rog, avem și noi societate care fie ține cu Rusia sau ține cu alte țări care-s din comunitate, din vecinătate. Acum, ucrainenii s-au unit și chiar mă bucur ce lider au ucrainenii în persoana președintelui Zelenski. În momentele grele, el a arătat că este un lider puternic și care într-adevăr duce țara lor, sper eu, spre victorie, iar din partea opusă Putin duce o politică de frică, să-i zicem așa, el, practic, acum se teme de toți.”

Europa Liberă: Și lidera Republicii Moldova?

– „Republica Moldova n-a avut așa lider de la independență încoace. Mă bucur că avem o așa președintă care într-adevăr este în primul și-n primul rând stimată de societate și stimată de comunitatea internațională. Chiar mă bucur că dna Maia Sandu este președinta noastră, președintă a tuturor, și politica pe care o promovează e una foarte bună, și gestiunea crizelor, că am avut criza pandemică, criza energetică, acum, criza refugiaților, în ultima perioadă Republica Moldova permanent a fost numai în crize, dar dna Maia Sandu s-a descurcat cu aceste crize și succesele dumneaei sunt succesele tuturor cetățenilor țării noastre.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am venit în vizită la Căușeni să vorbim despre război și pace. Ce preț are pacea, ținând cont că de pe 24 februarie și până astăzi nu a încetat acest război dintre Rusia și Ucraina?

– „Dacă Ucraina ar fi făcut parte din NATO, nici nu se începea acest război. Tot timpul am fost presați, și republica noastră, și Ucraina, și Gruzia au fost presate de ruși, că noi trebuie să fim neutri și iaca acum și-au arătat ce înseamnă neutralitatea. Iaca acum și Finlanda, și Suedia care tot au fost ani de zile la rând presate de ruși ca să nu intre în NATO, iaca acum au scris cerere să intre în NATO, pentru că ei au văzut ce se petrece și mâine-poimâine pot să ajungă și la noi, și la Finlanda, pentru Putin și Duma de Stat toți sunt naziști. Dacă îmi iubesc țara mea și limba mea, eu îs nazist, nu știu cine sunt ei, că tot timpul ziceam că nemții îs fasciști, dar mătincă de-amu a ieșit că noi o să uităm de nemți și o să ne aducem aminte numai de ruși, dar rușii ca atare mulți-mulți ani înainte au să trebuiască să umble cu capul aplecat, interdicții...”

Europa Liberă: Moldova ca o țară care are consfințit în Legea Fundamentală articolul 11 cu privire la neutralitate, ea e producător de securitate sau consumator?

– „Noi dacă ajutăm refugiații, da, într-o oarecare măsură producem securitate, ajutăm refugiații, dar noi în primul rând nu suntem neutri, pentru că avem armată străină pe teritoriul nostru. Nu suntem noi neutri, ba acolo se împușcă în Transnistria, ba dincolo, tot de dânșii, ca să creeze așa o iluzie că deja împușcă ucrainenii în Transnistria sau nu știu cine mai împușcă acolo, dar asta tot îi condus de ruși și oricine va veni la conducerea Transnistriei, vine sub comandă de la Moscova. Noi ca să facem o republică cu dânșii, în

primul rând, ei trebuie să scoată toate punctele astea de control prin care atunci când trecem noi trebuie să prezentăm pașaportul și rubla asta a lor, cum se mai numește, fanticele [hârtii colorate folosite ca ambalaj pentru bomboane, n.red.] acestea să le lichideze și, în primul rând, armata rusească trebuie să plece de aici și gata. Dacă rușii zic că ei ne recunosc suveranitatea, integritatea noastră și neutralitatea, dar cu armată străină pe teritoriu, apoi noi cum să credem în neutralitatea voastră, când aici iarăși poate să înceapă un conflict, și nu conflict din partea Moldovei, dar tot de dânșii o să fie provocat conflictul acela și au să zică că Moldova a năvălit asupra Transnistriei și-i presează. În primul rând, armata rusească trebuie să se ducă de aici, să fie o valută în toată țara și să nu trebuiască eu să arăt pașaportul dacă mă duc la Bender sau la Tiraspol.”

Europa Liberă: Dar sfârșitul acestui război ruso-ucrainean ar putea să urgenteze găsirea unei soluții durabile pentru problema transnistreană?

– „Depinde cine o să biruie în războiul acesta. Dacă o să biruie ucrainenii, e clar că Transnistria n-o să aibă încotro. Acolo, ucrainenii le-au închis granița și ei tot trebuie să trăiască, trebuie să aducă marfă și n-au să aibă încotro, o să trebuiască să se unească. În primul rând, iaca, uitați-vă combinatul metalurgic de la Râbnița, tot ce se produce acolo se duce în Europa, 70% din ceea ce se mai produce în Transnistria se duce în Europa și ei se folosesc de ștampila moldovenească.”

Europa Liberă: Dar rolul Rusiei va rămâne în continuare unul important în cadrul formatului de negocieri?

– „De-amu de 30 de există formatul acesta și ce am avut noi dintr-însul? Iaca, ce am avut noi din formatul ista? Aproape nimic n-am avut din formatul ista. În 30 de ani, câte-un patron pe fiecare zi să fi dus de la Cobasna și era dus deja în Rusia, dar aici șade depozitul cela, și-i periculos. Ce fel de investiții? Cine o să vină aici să investească, să deschidă fabrici, dacă la 25 de kilometri de aici se află armată și noi știm că poate să izbucnească un conflict, provocat tot de dânșii?”

Europa Liberă: Ce preț are pacea?

– „Foarte mare preț are pacea. Oamenii mor, și civili, și copii, și se distruge totul în Ucraina. Astea toate au să trebuiască pe urmă de refăcut, o să trebuiască iar bani vârâți în reconstrucție, în refacere.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, am ajuns în vizită aici, la Căușeni, să discutăm despre instaurarea păcii, despre prețul păcii, despre cine produce astăzi pace în această regiune unde se află și Republica Moldova.

– „Problema îi în războiul de la Ucraina, de vină îi Federația Rusă, că totul depinde de ea. Ea s-a vârât în Ucraina, ea face probleme, ea vrea să-i pună pe toți la punct, să arate că-i cea mai hâtră și mai deșteaptă, dar săracul popor rus trăiește în sărăcie. Eu mă uit permanent ce se face la dânșii, să nu dea Dumnezeu, să nu dea Dumnezeu ce se face acolo și, iaca, vor să...”

Europa Liberă: Cum vedeți finalitatea acestui război?

– „Trebuie să biruie dreptatea, dar dreptatea eu socot că dacă o să aibă ajutor din partea americanilor și a Uniunii Europene ucrainenii atunci pot să biruie.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova e un stat care consumă securitate sau și produce securitate?

– „Ea produce securitate și consumă. Dacă nu erau ucrainenii, vai de capul nostru ce era, dar, iaca, eu am citit că Europa și America vor să dea armament contemporan, neutralitatea asta-i zero la moment.”

Europa Liberă: De ce e zero?

– „D-apoi pentru că, iaca, două țări – Finlanda și Suedia – vor să intre în NATO. Rușii niciodată nu s-au ținut de cuvânt, pentru că-s lași. Că ei spun că iaca așa, „russkii mir”, eu țin minte că în 2011 Putin așa a spus, s-a adresat la ruși: „Oameni buni, eu vă rog frumos, învățați limba, cui nu-i place, veniți în Rusia”. În 2011, la mine nu știu unde este scris. Când a apărut în 2005 sau în 2006 „russkii mir”, gata, s-au pornit și nu pot să se astâmpere.”

Europa Liberă: De 30 de ani și Republica Moldova are o problemă nesoluționată, problema transnistreană. Acest război dintre Rusia și Ucraina ajută acum la identificarea unei soluții durabile pentru problema transnistreană?

– „Problema transnistreană eu socot că bețe în roate îi pune Moldovei numai.”

Europa Liberă: Cine?

– „Rusia cu regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: De ce?

– „Ei pe noi ne pun în genunchi, fiindcă lor le trebuie aici să aibă bază militară, zonă de influență și nu putem face nimic. Dă Doamne să biruie Ucraina și poate atunci o să hotărâm problema.”

Europa Liberă: Ce statut ar merita această regiune?

– „Ca Găgăuzia, autonomie, altă ieșire nu-i, ei n-au să se dea așa, cu una, cu două și noi depindem de dânșii. Până când n-o să hotărâm problema asigurării cu energie electrică și problema gazelor, noi o să fim tot timpul șantajați. Altă problemă e că amu rușii n-au încotro și prelungesc contractul, pentru că dacă ei întrerup contractul, Transnistria rămâne fără gaz și fără lumină și tot ar fi jale mare.”

Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Republicii Moldova? El depinde și de cum se va finaliza acest război dintre Rusia și Ucraina?

– „Niciodată Republica Moldova de sine stătătoare n-o să fie, numai reunindu-ne cu România noi putem să hotărâm problema, dacă ne unim cu România, deodată și suntem în Uniunea Europeană, ca să ajungi la integrare în UE, pentru asta au să treacă încă 20 de ani, acolo trebuie de respectat toate condițiile, hotărâtă problema transnistreană ș.a.m.d. Numai reunirea cu Patria-mamă!”

Valentina Ursu, Europa Liberă, am ajuns în vizită aici, la Căușeni, și întrebăm cetățenii despre prețul păcii, despre cum se instaurează pacea, ținând cont că, iată, de pe 24 februarie și până astăzi continuă acest război dintre Rusia și Ucraina

– „Moldova trebuie să fie țară neutră și să trăiască bine și cu rușii, și cu românii, și cu Europa, și cu America. Dar de ce nu-i posibil? Finlanda amu o amăgesc și-o iau în asta... Este așa țară ca Israelul, teritoriul e ca și al nostru plus-minus și naselenia [populația] îi mai mare și trăiește tare bine și-i țară dezvoltată. Ei cum pot trăi? Și noi cu așa pământ bogat, la dânșii pământul îi sărac, la noi pământul îi bogat și nu putem să facem nimic? Se spunea așa, că până amu ne-au furat rușii și i-am hrănit pe ruși, pe cine hrănim noi amu? Noi singuri ne furăm pe noi, iaca care-i chestia, că noi mai rău trăim ca cu rușii.”

Europa Liberă: Dacă ați conduce Dvs. Republica Moldova, credeți că ușor ați rezolva problemele?

– „Da, dar trebuie de făcut două pușcării bune și de ales oameni care deistvitelino [într-adevăr] vor să lucreze și lege, ai încurcat legea, ai furat, de la o anumită sumă... La noi ce se primește? A furat un om o pâine din magazin, repede poliția și repede îl pune pe un an de zile, s-au furat miliarde... Maia Sandu ce ne-a spus nouă? – „Îi găsim cu miliardele, o să întoarcem miliardele”. Dar poate ei nici nu le-au furat și numai vorbesc de rău de dânșii?”

Europa Liberă: D-apoi că sunt dosare...

– „Atunci, las’ să-i aducă și să-i pună în pușcărie.”

Europa Liberă: Dvs. credeți că nu s-a furat?

– „Tot timpul s-a furat și o să se mai fure încă mulți ani înainte.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Sănătate, o pace îndelungată și asta-i.”

Europa Liberă: Pacea de cine depinde?

– „Cel mai mult depinde de NATO.”

Europa Liberă: Nu de Rusia?

– „Rusia-i o țară singură, NATO îs 30 de țări. Dacă Rusia n-a slăbi, ei au să înțeleagă, dacă Rusia o să slăbească cu războiul ista, n-au să înțeleagă. Americanii o să vrea să distrugă în bucăți Rusia, dacă va slăbi Rusia. Dacă va slăbi! Dacă Putin o s-o țină înainte, cred că o să-l aranjeze și pe domnul cela american de acolo...”

Europa Liberă: Dvs. îl simpatizați pe Vladimir Putin?

– „Numaidecât! Eu am trăit cu dânșii, cu dânșii m-am născut, cu dânșii am luptat. Eu am fost în Afganistan, am luptat cu dânșii, am fost și în Rusia. Am ceva de zis ca bărbat, că unul singur, ei, poate oleacă și Kitaiul [China] se opune la o lume întreagă. Asta-i de-amu bărbat! Un război cu Ucraina, că acolo se duc jertfe, da, se duc jertfe, dacă americanii nu se băgau acolo mai tare, jertfe nu aveau să fie, dar amu mor oameni și pe ruși îi fac în tot felul, trebuie să-i facă și pe ruși în tot felul, dar și pe Zapad [Occident].”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în vizită aici, la Căușeni, și abordăm un subiect de actualitate: menținerea păcii, instaurarea păcii. De cine depinde instaurarea păcii în această zonă unde e situată și Republica Moldova?

– „Menținerea păcii depinde totuși de victoria ucrainenilor în războiul cu Rusia. Este un genocid cu adevărat asupra acestui popor și noi, într-un fel, suntem parte a acestei căi spre pace prin faptul că facem și noi aici ce putem pentru susținerea acestor luptători, pentru libertatea lor și libertatea noastră.”

Europa Liberă: Moldova este un stat care consumă securitatea sau și produce securitate?

– „Suntem un stat de consumatori activi, deoarece și producem. Atunci când vrei să ai pace, fă pace; ce faci, faci pentru tine și pentru cel apropiat de tine. Noi suntem consumatorii eroismului lor, dar suntem cu contribuția noastră la menținerea acestui eroism, deoarece grija față de refugiații care au venit aici la noi și au găsit și casă, și serviciu, și milă, și susținere, și compasiune este pentru ei o încurajare, iar pentru noi este o cale spre deschiderea unei păci trainice, unei păci durabile.”

Europa Liberă: Nesoluționarea problemei transnistrene afectează securitatea?

– „Transnistria a venit cumva în umbră. Dacă rezultatele Ucrainei vor fi cele așteptate de Rusia, desigur că va înflori acest conflict în Transnistria, dar speranța este că el se va diminua odată cu instaurarea păcii în Ucraina și fiind între două bastioane ale păcii, între România și Ucraina, Republica Moldova are mare speranță să devină un stat pașnic și integru.”

Europa Liberă: Treizeci de ani se poartă negocieri, la masa de negocieri au fost propuse câteva variante de statut pentru regiunea transnistreană, dar experții spun că mai mult s-a bătut pasul pe loc.

– „Autoritățile Republicii Moldova care au dominat aici au avut interes în regiunea transnistreană să se îmbogățească, asta a făcut să fie pasul pe loc, deoarece negocierile în formatul „5+2” depind foarte mult de politica Republicii Moldova și deoarece politica a fost de ascundere, într-un fel, a intențiilor poporului nostru, sunt sigură că pacea din Ucraina va instaura și pacea în Republica Moldova. Ei sunt scutul Moldovei în relațiile cu Rusia și sunt promotorii Moldovei în relațiile cu partenerii externi, în special cu Uniunea Europeană și Statele Unite.”

Europa Liberă: Dar știți că s-a discutat foarte mult dacă Moldova profită sau nu depunând această cerere de a obține statutul de candidat de aderare la UE?

– „Profităm inteligent, deoarece avem foarte multe merite, avem merite că arătăm că, iată, în acest colț al Europei sunt popoare pașnice, sunt solidare și au viziuni clare cum trebuie să-și construiască un viitor aici, la ei acasă, aducând de acolo tot ce este mai bun. Și noi trebuie să fim înțelepți ca să putem să menținem ceea ce ni se oferă și ceea ce putem noi oferi, să îmbinăm una cu alta și până la urmă să fie și în folosul nostru, și în folosul acelor parteneri care vin să ne susțină.”

* * *

Voci adunate în Căușeni, localitate aflată în imediata vecinătate a regiunii transnistrene și la hotar cu Ucraina. Experții sugerează că războiul ruso-ucrainean va remodela estul Europei, deci și destinul Republicii Moldova se poate schimba. În mediul analiștilor politici se crede că țara va merge spre Uniunea Europeană, dar nu va avea șanse reale decât după ce va reglementa problema transnistreană. Despre apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și despre nevoia restabilirii păcii am discutat cu europarlamentara română Ramona Strugariu.

Ramona Strugariu: „Pace ne dorim cu toții și avem foarte multă nevoie de ea. Fiecare stat democratic și fiecare stat proeuropean care susține această agendă a păcii și a democrației contează și contribuie esențial de fapt la prețul pe care-l avem de stabilit astăzi pe continent. Și este Republica Moldova una dintre aceste țări, și trebuie să vedem asta, trebuie să vedem această inimă proeuropeană care-i acolo și care apără, la rândul ei, și contribuie activ la procesul de democratizare cât mai largă a Europei și atunci trebuie să facem acest exercițiu și acest efort împreună.”

Europa Liberă: După trei luni de război e ușor să fie găsit răspuns la întrebarea: cine poate asigura pacea aici unde invazia rusă din 24 februarie în Ucraina durează și nu e clar când va sfârși?

Ramona Strugariu: „Noi toți putem să o asigurăm, și nu e simplu, doar că cu cât cred că prelungim ezitările și cu cât bâjbâim așa, în căutare de soluții și în ceea ce privește sancțiunile, și în ceea ce privește atitudinea și politica Uniunii Europene față de Rusia, cu atât prelungim și chinul. Nu se va termina mâine războiul, nu vom vedea înlăturate consecințele lui prea curând, nu doar pentru centrul și estul Europei, ci pentru Europa în ansamblul ei și pentru multe alte părți ale lumii care suferă, acum sunt multe elemente care trebuie luate în discuție – de la siguranța alimentară până la criza

energetică, până la impasul asupra economiilor, până la cum vor evolua în acest context de criză prelungită piețele financiare, dar oricum suntem mult mai echipați și mult mai solidari decât în crizele precedente, în care fiecare a trebuit să simtă, mai mult sau mai puțin, pe cont propriu efectele acestor crize sau ale unor conflicte. Suntem într-o situație în care ne putem coordona și putem să mobilizăm niște resurse și să controlăm niște efecte mult mai bine decât am făcut-o oricând în alte vremuri. Așa cum spuneam, nu cred că are nimeni un răspuns despre când se termină războiul, dar răspunsul la cum putem să obținem și cine poate obține cât mai repede pacea, aș spune că noi toți și fiecare în parte, fiecare guvern care decide repede, fiecare guvern care ia măsuri ferme acum, fiecare guvern care înțelege că nu e un război între Rusia și Ucraina, ci un război între imperialism și democrație și un război în care trebuie să iasă învingătoare tocmai valorile, tocmai pacea, tocmai lucrurile pe care ne-am luptat atât să le păstrăm pe continentul european și în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: La începutul acestei luni, Parlamentul European a votat rezoluția prin care cere acordarea pentru Republica Moldova a statutului de țară candidată la Uniunea Europeană. Credeți că va reuși Republica Moldova să obțină acest statut de candidat la intrarea în UE și dacă cumva Bruxelles-ul se uită separat la cele trei țări care au depus această cerere de a obține statutul de țară candidat? Mă refer la Ucraina, Georgia și Republica Moldova.

Ramona Strugariu: „Știu că Republica Moldova a făcut eforturi foarte mari în acest sens și continuă să le facă, știu că acel chestionar s-a completat în timp-record și că a fost un efort supraomenesc depus de guvern și de autoritățile din Republica Moldova pentru ca el să fie trimis la Bruxelles și evident că acum stăm și așteptăm cu foarte multă emoție analiza Comisiei Europene. Eu nu cred că e neapărat o abordare corectă să ne uităm la aceste țări la pachet, cred că are fiecare dintre ele șansa ei, felul în care s-a pregătit pentru acest moment; cred că nu trebuie să ignorăm în mod evident nici realitățile

geopolitice, nici iminența războiului, nici vulnerabilitățile, dar în același timp nici, să spunem, șansa sau oportunitatea unei noi abordări în ceea ce privește aderarea în acest context. Nu cred că există state membre care să aibă o anumită reținere în ceea ce privește Republica Moldova sau în ceea ce privește Ucraina sau chiar Georgia, nu cred că sunt personalizate aceste rețineri, să spunem, și acest ușor scepticism, dacă el ar veni din partea unor state membre, cât mai degrabă ele sunt prudente în ceea ce privește aderarea mai largă sau oportunitatea unui nou val de aderare în condițiile de acum. Pe de altă parte, dacă nu acum, atunci când? Pentru că dacă eram în vremuri de liniște, nu știu, într-un alt context poate că nu aveam discuții atât de avansate în acest moment, dar cred și consider că este un foarte bun moment de reflecție și de decizii pe care le putem lua repede, mai bine mai repede decât mai târziu și apoi, în mod evident, putem să discutăm în contextul în care avem această decizie cu unanimitate, pentru că ea trebuie să vină din partea tuturor statelor membre, apoi putem să discutăm pe capitole această aderare.”

Europa Liberă: Dar ar putea să vină și o mai mare furie din partea Moscovei, dacă se aprofundează această eurointegrare pentru cele trei state – Ucraina, Georgia și Republica Moldova?

Ramona Strugariu: „Mi-e greu să spun asta, pentru că Moscova își găsește pretexte de furie din orice și dacă ar vrea să își manifeste nemulțumirea într-un fel sau altul sau să inventeze pretexte, asta știm bine că poate să facă oricând și îi reușește din plin. Nu cred că este nici pe departe aderarea la Uniunea Europeană un subiect atât de sensibil cum este aderarea la NATO, de pildă, și aici, iată, discutăm despre aderarea la Uniune, așadar nu văd de ce ar ridica asta și ar declanșa asta sensibilități suplimentare la Moscova.”

Europa Liberă: Sunt voci acolo, în Uniunea Europeană, care spun că cel puțin 10, 15 ani trebuie să aștepte aceste țări ca să ajungă membre UE. Nu ar putea să fie și un pretext pentru a demotiva cetățenii să sprijine acest curent al eurointegrării, dacă se lungește pe o perioadă atât de mare această aspirație a cetățenilor?

Ramona Strugariu: „Eu nu am reperele acestea de timp și nu le are nimeni bătute în cuie, sunt state pentru care a durat mai puțin procesul de integrare și sunt state pentru care a durat mai mult și a fost mai lung și mai complex. Acum, sincer cred că în cazul Republicii Moldova, pentru că nu este o țară foarte mare și sprijinul acesta cred că poate fi mai bine așezat, concentrat, direcționat în toate sectoarele care au nevoie de sprijin tocmai ca să recupereze rapid. Discutăm despre o țară care are până la urmă dimensiunile și populația unui land din Germania și care are peste un milion de oameni care sunt deja cetățeni europeni, că poate să facă Republica Moldova mai repede acești pași, nu e până la urmă atât de complexă toată configurația asta încât să dureze foarte, foarte mult timp. Asta este speranța mea și asta este așteptarea mea, cu atât mai mult cu cât trebuie și să ne mobilizăm foarte bine pe parcursul procesului de aderare ca să o putem ajuta. Sigur, cum spuneam, nu e mâine, dar în același timp n-aș pune pe masă peste 10 ani, 15 ani, nu știu, haideți să facem împreună eforturi ca să se poată întâmpla acest lucru cât mai repede, că dacă avem studenți performanți și oameni care își fac foarte bine temele și care lucrează foarte, foarte bine, știți cum e, mai fac câte doi, câte trei ani într-un an, așa mă gândesc că poate să se întâmple și cu Republica Moldova și nu e deloc imposibil.”