EL la Cărpineni: Dacă o să fie pace, viitorul Moldovei îl vedem numaidecât în UE

Mai mult de jumătate dintre moldoveni consideră că țara lor se îndreaptă în direcția greșită arată datele ultimului sondaj prezentat de Institutul Republican Internațional în Republica Moldova. Cine și cum poate să scoată țara din fundătura în care a fost dusă vreme de 30 de ani? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

* * *

Douăzeci la sută din respondenții sondajului Institutului Republican Internațional în Republica Moldova consideră că în țară lucrurile se îndreaptă într-o direcție corectă, iar 58% consideră că direcția este greșită.

Oamenii cu care am discutat la Cărpineni, o comună din raionul Hâncești, se referă la nivelul de trai scăzut, la problemele energetice și cele de securitate, dar și la impactul războiului din Ucraina vecină. Soluțiile pe care și le-ar dori de la guvernare reies din problemele acumulate – prețuri mari, sărăcie, corupție și vorbesc despre reforma lentă din domeniul justiției.

– „Să se mântuie hoții de la conducere și-apoi o să fie regulă în Moldova, dar altfel...”

– „O să vină alții și tot aceea o să fie... Eu dacă o să mă duc, tot o să fur.”

– „Nu, până amu eu văd că femeia s-a apucat de făcut lucru bun, dar mulți o înconjoară.”

Europa Liberă: Cine?

– „Dna Maia face lucru bun și se stăruie să facă femeia, dar toți o împiedică, o împiedică în toate celea.”

– „Au lăsat-o în datorii...”

– „Au lăsat-o în plină datorie, comuniștii și socialiștii și cer de la dânsa.”

– „Nu, război, nu...”

Europa Liberă: Viitorul Moldovei poate să-l decidă și războiul dintre Ucraina și Rusia?

– „Nu, războiul rău face.”

Europa Liberă: El influențează situația din Moldova?

– „Influențează rușii numai, pentru că ei fac râs. Nu vedeți, chiar și în Ucraina omoară lumea nevinovată? Măi, ești rus, stai la casa ta, îs moldovean stau la casa mea, fă pace. Cum înainte ne înțelegeam și rus, și moldovean? Dar amu...”

Europa Liberă: Vă este clar de ce s-a pornit acest război?

– „Putin vrea să apuce tot, dar nu cred să-i reușească. Eu să vină el în casă la mine, să se facă el gospodar în gospodăria mea la care am muncit o viață și el să-mi zică: Ieși și du-te, că eu rămân stăpân, asta nu.”

Europa Liberă: Și Republica Moldova a depus această cerere de a obține statutul de candidat la aderare la Uniunea Europeană. Cetățenii și-au dorit acest lucru?

– „De ce nu? Noi cu Europa ne hrănim, copiii toți îs duși în Europa, nu-s duși în Moscova, noi pe spinarea la copii ne hrănim.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am venit în vizită la Cărpineni, Hâncești, și întrebăm cetățenii cum văd viitorul țării lor.

– „Viitorul țării îl văd că merge înspre bine.”

Europa Liberă: Adică?

– „Pensia ne-au ridicat-o, ne-au ridicat-o bine, nu ne-au ridicat-o așa cum ne-a ridicat-o Dodon sau Voronin, dar ne-au ridicat-o deodată cu o sumă mai mărișoară și chiar de s-au mai mărit și prețurile, dar prețurile și tarifele cresc nu numai la noi în țară, pe tot globul pământesc. De ce cresc? Eu mă gândesc că cu războiul ista din Ucraina s-au ridicat prețurile. O să vedem. Mulți se revoltă din cei care au votat-o pe Maia Sandu, că le-a promis vremuri bune, dar nu poate, că, după cum înțeleg eu, dna Maia Sandu când a luat țara asta, a luat-o ca și cum ai intra într-o casă cu pereții goi, nimic. Și ea tot, săraca, nu poate să avanseze chiar deodată și să ne facă pe toți gospodari, că noi nu suntem uniți, vă spun cinstit.”

Europa Liberă: De ce?

– „Societatea o dezbină acei de sus care au fost până acum în posturi, aceștia fac toată iuda în țara asta. Ei umblă și învrăjbesc cu bani, dar omului dacă îi dă un ban el se duce cu acela, dacă mâine îi spune altul că-i dă așa, el se duce cu celălalt. Eu așa mă gândesc în mintea mea, că încetul cu încetul poate o să fie bine. Vă spun cinstit, am votat și Partidul Comunist, și Partidul Democrat, și am votat-o și pe dna Maia Sandu. Pentru corupție îi sărut mâna, că s-a apucat și îi strânge, pentru că din cauza asta noi am și trăit săraci, ei castele și-au făcut și în sărăcie ne-au ținut. Și dna președintă s-a apucat, îmi pare bine, văd ce face...”

Europa Liberă: Dar forțele politice din Republica Moldova, că sunt și de dreapta, și de stânga, ele ar putea găsi un consens, un compromis, ca să decidă odată și pentru totdeauna încotro Moldova?

– „Ar putea, dar trebuie să se unească.”

Europa Liberă: Cine să se unească?

– „Partidele.”

Europa Liberă: Câte partide sunt, știți?

– „Ei, cele mai puternice îs două partide: socialiștii, comuniștii și cu PAS-ul. Aș vrea să se unească și să mergem în Europa.”

Europa Liberă: Ziceți că ați mers peste hotare, ați văzut cum se trăiește și în Occident, câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la acele standarde, condiții de trai?

– „Ca să ajungă la aceleași standarde, cum trăiește lumea în Europa și diferența dintre noi aici, eu mă gândesc că trebuie măcar cel puțin 20 de ani și să fie unire, dar dacă trage unul într-o parte, altul în altă parte și umblă cu minciuni... Dacă el îmi dă mie bani să mă duc să-l votez și eu, de pildă, nu fac treaba asta, dar sunt oameni care pentru 50 de lei se vând, dar eu așa ceva nu fac. Eu mă gândesc la viitor și dacă am pleca în Europa, eu cred că europenii au să ne dea o mână de ajutor și cu ajutorul lui Dumnezeu o să avansăm și noi și o să ni se întoarcă copiii. Eu tot am copii și toți îs după hotare, am lucrat și eu acolo vreo 4 ani și ceva și de atâta oleacă am avansat, că aici nu aveam să pot avansa, pentru că așa-i legea la noi.”

Sunt Valentina Ursu, Europa Liberă, în ospeție aici, la Cărpineni, Hâncești, întrebăm cetățenii ce viitor are Republica Moldova. Cum ați vrea să fie ziua de mâine?

– „N-are nimic, fiindcă toți se duc din țară, nu vor nimeni aici, fiindcă-i puțină zarplata (leafa). Noi încă mai putem da din picioare, dar dacă nu dai din picioare n-ai nici ce mânca, n-ai cu ce plăti gazul, lumina ș.a.”

Europa Liberă: De cine depinde îmbunătățirea condițiilor acestea de trai?

– „De Maia Sandu, că ea comandă toate celea, că am trăit și cu rușii ghinișor, dar amu ce? N-au să ducă nici abricoase (caise), nici cireșe, nimic n-au să ducă acolo, că acolo-i război.”

Europa Liberă: Dar dacă ați conduce Dvs. Republica Moldova, ce ați întreprinde în primul rând, ce ați face?

– „Deodată cu babele și moșnegii aș scoate-o, ca să aibă și oamenii ceia ce mânca. Cu o mie de lei ce să fac eu? Hai spuneți-mi, vă rog.”

Europa Liberă: Dar câți bani îi trebuie unui cetățean ca să zică că are o viață normală?

– „Las’ să fie măcar 15 mii.”

– „Ce să vă spun despre Moldova noastră? Avem noroc în ziua de azi că am votat-o pe Maia Sandu și ea poate că ar fi făcut ceva mai bun pentru Moldova, ea vrea să ne ducă în Europa.”

Europa Liberă: Dar Dvs. ce vreți?

– „Aș spune că-i mai bine cu Europa. Trebuie bani, amu nu știu câte milioane de bani le-a dat America, România, toți dau ajutor și-i foarte bine asta, că noi vrem cu Europa. Eu mă uit că mulți grăiesc și Dodon, și Voronin, dar nu se știe cum o să fie mai pe urmă. Un război a pornit Rusia cu Ucraina, tare-s multe probleme de rezolvat și dacă se va termina războiul ista, dă Doamne să se termine, să fie o pace, o liniște și să trăim bine.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, suntem în vizită aici, la Cărpineni, Hâncești, și întrebăm cetățenii despre viitorul țării lor. Cum îl vedeți?

– „Viitorul nostru fără Unire nu-i nicăieri.”

Europa Liberă: Unire cu cine?

– „Cu România! Noi nu avem nimic, numai oameni necăjiți, copiii îs peste hotare, bătrânii în sat care au o pensie mizeră, oamenii în sate nu au unde lucra, în primul rând, și ei acolo spun că noi o să dăm înainte, Moldova să nu fie în urmă, nu, Doamne ferește. Noi nu avem viitor.”

Europa Liberă: Dar de ce nu s-a putut aduce prosperitate pe palma asta de pământ în 30 de ani?

– „Pentru că a fost elita comunistă la putere.”

Europa Liberă: Dar ei tot au avut mandatul cetățenilor, votul de încredere?

– „Au avut mandat, că cetățenii au fost cu ochii închiși când au votat, tineretul de azi poate să le deschidă ochii, care-s duși și au văzut lumea, dar noi, bătrânii, nu mai avem ce face.”

Europa Liberă: Acest război ruso-ucrainean decide și el viitorul Republicii Moldova?

– „Pe de o parte, decide.”

Europa Liberă: În ce sens?

– „Soarta Moldovei poate să se schimbe. Dacă câștigă Rusia, soarta Moldovei se schimbă, ne iau și pe noi acolo, dar noi poate ne vom uni cu Țara-mamă.”

Europa Liberă: Dar între timp s-a depus această cerere pentru a obține statutul de candidat la aderare la UE. E o șansă și asta?

– „E un drum foarte anevoios, dar Unirea ne scoate mai repede din glod.”

Europa Liberă: Și iată, societatea e divizată și această scindare a societății face ca să se bată pasul pe loc.

– „Îi divizată și asta-i rău.”

Europa Liberă: Cine-i dorește bine Republicii Moldova?

– „Cred că numai Europa. Investiții se fac foarte multe, mai ales Guvernul României cât ne-a ajutat. Au făcut multe, dar o parte din oameni nu înțeleg pur și simplu.”

Europa Liberă: Dacă duminică ar avea loc alegeri, ați merge să votați? Știți cui să-i dați votul?

– „Da, aș merge! Pentru Europa...”

Valentina Ursu, Europa Liberă, am ajuns în vizită aici, la Cărpineni, Hâncești, și vorbim despre viitorul Moldovei. Cum îl vedeți?

– „Foarte prost. Moldova are șanse îndeobște să dispară cu conducerea pe care o avem și nu numai asta, dar și acelea care au fost și până acum. Eu îs împotriva la toate partidele astea politice care au condus țara până acum, eu vreau să apară un partid nou, format din tineri cu mintea limpede și care să facă treabă în țară.”

Europa Liberă: Ziceți că mai toate guvernările au fost proaste, dar și Dvs. i-ați ales?

– „Da, și i-am schimbat. Din 2016, da, eu mi-am făcut o alegere la care am avut încredere și am văzut că într-adevăr se poate de făcut pentru Moldova lucruri bune.”

Europa Liberă: Și în cine-i încrederea aceasta?

– „În dl Renato Usatîi.”

Europa Liberă: Dar el s-a retras din politică.

– „Da, eu știu de ce.”

Europa Liberă: De ce?

– „Pentru că mâncărimea-i mare. Aceștia care-s la guvernare când au nevoie de alegeri, toți spun că au să întoarcă miliardul furat, că o să-i vâre prin pușcării, că au să întoarcă totul, că au să dea la popor, mă rog, pentru țară, dar cum au venit la guvernare, gata. Dosarele se fac, fiindcă cine vine la putere își vâră oamenii lui acolo, toți așa fac. Ne-au pus în genunchi și nu ne dau voie să ne ridicăm.”

Europa Liberă: Pentru Dvs. ca și cetățean contează dacă Moldova se apropie mai mult de Est sau de Vest?

– „Eu îs de acord Moldova să aibă relații prietenești cu toate țările și să lucreze guvernarea noastră pentru țara noastră, nu pentru buzunare și pentru sărăcia noastră.”

Europa Liberă: Pe ce drum trebuie să se îndrepte Republica Moldova azi?

– „Dar nici nu mai știu...”

Europa Liberă: Care-i calea corectă?

– „Eu știu că era bine cum a fost, dar amu nu știu în care parte să ne mai ducem, era foarte bine în Imperiul Rus, pe înțeles, dar amu...”

Europa Liberă: Dar în general vă preocupă viitorul Moldovei?

– „În Europa, pentru că toată lumea-i plecată încolo. Știți, au să rămână rușii aici, rușii au să rămână.”

– „Nu, nu, nu...”

– „Cine a mai rămas? Hai să spunem cine.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Cărpineni, Hâncești, și vorbim cu cetățenii despre viitorul Moldovei. Cum vreți să fie viitorul țării?

– „Tragem nădejde că o să fie bine cu așa conducere, avem nădejde într-însa, în conducerea asta.”

Europa Liberă: Dar ce așteptări aveți?

– „Prețurile... Și să se termine războiul, asta-i principalul, și-apoi au să se reguleze toate.”

Europa Liberă: Vă este clar de ce s-a pornit acest război al Rusiei împotriva Ucrainei?

– „Desigur că ni-i clar.”

Europa Liberă: De ce?

– „Pentru că vor pământuri mai multe, iaca de ce.”

Europa Liberă: Cine?

– „Rușii și Putin. Putin, el cu politica lui și cu toată aghitația lui. Vrea teritorii, iaca de ce, vrea să distrugă Ucraina, mai pe scurt, s-o desfacă în bucăți.”

Europa Liberă: Dar acest război ruso-ucrainean va decide și încotro Moldova?

– „Ucraina ne ține piept nouă, noi avem noroc de dânșii, noi trebuie să le mulțumim lor și trebuie să câștige ei războiul. Acolo nu-i nici un nazist, nici un fascist, cum spun rușii, singuri ei îs fasciști. Rușii au devenit fasciști, cum a spus chiar un rus, singur a zis că au să uite de războiul din ‘41 și au să fie naziști rușii în viitor. Asta-i de rușine, mare rușine.”

Europa Liberă: Iată, recent Ucraina, Georgia și Republica Moldova au depus cerere de aderare la Uniunea Europeană.

– „Eu îs de acord, mulțumim.”

Europa Liberă: Dar nu toată lumea-i de acord.

– „Sunt care-s pentru război și sunt care doresc să piardă Ucraina, că ei nu știu pe dânșii ce-i așteaptă, tot ca și Ucraina o să fie distrusă Moldova, dacă vin rușii. Și la noi în Cărpineni sunt mulți care nu înțeleg, mulți nu înțeleg ce-i așteaptă pe dânșii, când vine cineva străin în casa omului și-și bate joc de copii. Acei care îl vor pe Putin nu înțeleg că, dacă vine cineva în casă la dânșii și-i ucid copiii și femeia, dar pe dânsul lasă-l să vadă, să-i arate ce fac ei, cum își bat joc și să vedem, o să mai vrea război aici pe teritoriul nostru.”

Europa Liberă: În ‘92 a fost război și la Nistru. Cum poate fi rezolvată această problemă transnistreană, dacă nu s-a găsit un deznodământ pe parcursul a 30 de ani de independență?

– „Trebuie să-și ia armata de aici, rușii să-și ia armata de pe teritoriul nostru, acesta-i teritoriul nostru, al Moldovei.”

Europa Liberă: Ce statut ar merita regiunea transnistreană?

– „Ei, care statut? Republica Moldova în întregime și atât! Și acolo mulți doresc ca să fie cu Europa, dar îi țin rușii.”

Europa Liberă: Republica Moldova ca să ajungă parte a Uniunii Europene are de făcut tema de acasă, lecțiile.

– „Trebuie s-o facă. Corupția-i principalul la noi, corupția, că partea asta a rușilor, Dodon trebuia demult închis, că el merge prin țara noastră și face o aghitație, o pune pe Maia Sandu să se ducă să se pună în genunchi la Putin. Unde s-a mai văzut așa ceva, tu să te duci să vorbești cu un fascist pe care toată lumea, tot globul pământesc pe dânșii n-are ochi să-i vadă?”

Europa Liberă: Dar această dependență a Republicii Moldova de resursele energetice din Federația Rusă?

– „Iaca asta pe noi ne șantajează, șantajul ista-i mare la noi, ne pune înainte să plătim gazul. Ei își bat joc de noi, mai pe scurt și gata, atât, eu nu pot să mai spun nimic de dânșii, își bat joc de noi cum vor ei împreună cu Dodon, ei sunt inițiatorii la toate prostiile acestea ale lor.”

Europa Liberă: Dar câți ani credeți că i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la bunăstare, la prosperitate?

– „Noi dacă ajungem în Europa cât mai repede, apoi au să se reguleze toate. Trebuie să treacă undeva vreo 10 ani cel puțin, eu mă gândesc, dar noi ne căutăm ca europenii să ne apere pe noi, noi să fim în siguranță, nu ca ei cu toate șantajele acestea cu gazul și cu Transnistria, și cu găgăuzii.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Pace, pacea, iaca, principalul! Și să câștige războiul Ucraina, eu mă rog zi și noapte.”

Europa Liberă: Spuneți-ne și Dvs. – cum vedeți viitorul Moldovei?

– „Să zici că conducerea-i rea, n-ai cum să spui, dar totuși îi rău. Palma asta de pământ nu are cine-o conduce, numaidecât trebuie să caute după graniță, că aceia îs mai umnîie (deștepți), dar, practic, în cine poți să ai încredere în ziua de azi? Absolut în nimeni.”

Europa Liberă: Dar încrederea asta poate fi câștigată și în ce condiții s-ar putea?

– „Ea poate să fie, doar cu ce scop se alege? Cu scopul că o să îmbunătățească viitorul, o să facă ceva pentru popor, dar, practic, numai vorba-i.”

Europa Liberă: Dacă Dvs. ați ajunge deputat sau în fruntea Republicii Moldova ați rezolva ușor problemele existente?

– „Eu socot că da.”

– „Nu mai este, toți zic că fac, dar...”

– „Pur și simplu mai puțin trebuie să-i asculți pe alții și să faci așa cum cere poporul.”

Europa Liberă: Calea pe care trebuie să se îndrepte Republica Moldova ca să spuneți că e o cale dreaptă, care trebuie să fie acest drum?

– „Dar care poate să fie? Socialiștii eu socot că tot mai mult au făcut decât se face acum. Dar vedeți că le spune că-s socialiști, că-s comuniști, că nu-i aceea ce trebuie, dar ce importanță are că-i comunist, că-i socialist? Fă pentru popor ceva. Eu aș zice că cu Rusia nu trebuie de stricat relațiile, dar trebuie de ținut contact strâns, pentru că noi de acolo avem gaz, avem ceea, avem cealaltă, dar America ce? America când vede că cineva s-a supus lor, aiștia se bucură foarte mult. Principalul să fie pace, dar restul...”

Europa Liberă: Dar va fi ușor să se ajungă la această pace?

– „Eu socot că rușii trebuie să înțeleagă ce fac. De ce Putin se stăruie să facă dezastrul ista? Ca să nu se bage americanul, că lui nu i-i interesant să se bage americanul sub nasul lui și de atâta ei fac asta tot, dar Ucraina asta nu înțelege.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am venit aici, la Cărpineni, Hâncești, și vorbim despre viitorul Republicii Moldova. Cum îl vedeți Dvs.?

– „Viitorul dacă a da Dumnezeu să fie așa cum a pornit, gândim că nu va fi rău. Vedeți că amu partidele astea se mănâncă, nu se înțeleg cu Dodon, cu Rusia, cu Europa Liberă, amu nu știi în care parte s-o iei. Știi cum amu iese? Ca atunci când s-a amestecat neghina cu grâul.”

Europa Liberă: Și dvs. trebuie s-o alegeți.

– „Trebuie s-o alegi, dar dacă-i multă neghină, cam greu o alegi din grâu, dar oameni sunt fel de fel de dușmani, nu știi care vrea binele și care vrea răul.”

Europa Liberă: Dar care este drumul corect pe care trebuie să se îndrepte Republica Moldova?

– „Dacă-i pornită Moldova în Uniunea Europeană, înseamnă că nu va fi greșit dacă o să răzbatem acolo unde-i pornită, dar vedeți că la noi se întâmplă ca și cu carul, racul trage înapoi, celălalt trage înainte, cela așa, nu știu în care parte să împărțească Moldova.”

– „Oleacă-i împărțită populația din societatea noastră, dar sperăm că cumva o să fie consolidată și o să ne dezvoltăm și noi, să ajungem pe o cale mai bună.”

Europa Liberă: Ce idee națională ar putea să apară care ar consolida o societate atât de dezbinată?

– „Toți trebuie să muncească. Dacă o să muncim, o să avem și o să trăim bine, dacă nu...”

Europa Liberă: Dar mulți au ales să muncească peste hotare și a rămas Moldova depopulată.

– „Și eu am fost peste hotare 12 ani și m-am întors acasă, și fac activitate în țara mea, în sat la mine, în localitate.”

Europa Liberă: Și se poate obține rezultate?

– „Desigur că se poate! Dorință trebuie, dorință și, evident, dacă ai și oleacă de suport financiar, sunt proiecte, sunt diferite idei care se poate de promovat și de dezvoltat.”

Europa Liberă: Dar credeți că, dacă nu ați fi mers peste hotare, ați fi avut același curaj, aceeași posibilitate financiară ca să inițiați afacerea?

– „Probabil ar fi fost mai greu dacă nu mergeam peste hotare, pentru că la un drum mai lung trebuie să ai cât de cât un suport financiar, altfel nu faci nimic, e mai greu.”

Europa Liberă: Viitorul Republicii Moldova depinde și de finalitatea acestui război ruso-ucrainean?

– „Cu siguranță! Văzând că toată lumea s-a solidarizat în jurul Ucrainei și o susține, eu cred că dacă câștigă Ucraina mai bine o să fie și pentru Moldova, și pentru toată lumea.”

Europa Liberă: Dar dacă câștigă Rusia?

– „Oleacă mai dificil. Noi cunoaștem care-i mentalitatea rușilor și asta cumva ne afectează. Acolo nu se dorește dezvoltarea, e de dorit ca lumea să rămână la nivel cât mai jos, ca să fie manipulată mai ușurel.”

Europa Liberă: Unde?

– „În Rusia.”

Europa Liberă: De ce credeți așa?

– „Pentru că cunosc lucruri reale, am fost și acolo și pe urmă am ales să plec în Europa.”

– „Noi avem aceeași opinie, am fost amândoi plecați peste hotare, am revenit în țară la noi, am dezvoltat activități în diferite domenii și sperăm întotdeauna că o să fie bine la noi în țară.”

Europa Liberă: Iată sunteți tineri, în general tinerii sunt criticați că ei sunt mai indiferenți, că ei nu știu ce vor sau în cel mai rău caz își fac bagajele și pleacă peste hotare. E posibil și aici, acasă, să schimbi situația?

– „Eu am fost plecat la 16 ani, după nouă clase am plecat peste hotare, trei ani am stat în Italia, în 2000 nu era așa de ușor. După trei ani am convenit să revin înapoi în țară și încet-încet mi-a venit ideea de a deschide un business, am făcut un plan de afaceri, am participat la diferite programe, am câștigat diferiți bani, proiecte și în continuare beneficiem de toate proiectele care sunt anunțate. Iaca așa mi-a venit ideea și încet-încet am dezvoltat mai multe domenii de business și mergem înainte.”

Europa Liberă: Dar de ce mai mult se oftează, se vaietă că e greu?

– „Pentru cineva care e acum la început nu e ușor să beneficieze de același proiect și ca să se încadreze în societatea asta de business, îi foarte greu pentru cineva nou-începător. Noi deja avem experiență de peste 10 ani de zile, am încercat, dacă nu merge într-un domeniu, schimbăm în alt domeniu, nu cedăm la toate provocările, căci mai ales acum în ultimii ani am avut diferite provocări.”

Europa Liberă: Câți ani îi trebuie Republicii Moldova să schimbe situația în bine și să aducă această prosperitate, această bunăstare comparabilă cu cea din Occident?

– „După alegerile parlamentare s-a demonstrat că lumea vrea o schimbare, noi așteptăm de la guvernarea aceasta să ne arate, să ne dovedească într-adevăr schimbarea asta cu dorința și cu voința de a merge înainte mai departe și tot de a schimba lucrurile în țară. Suntem tineri și vrem un viitor aici la noi acasă, sperăm ca guvernarea actuală să facă față la toate provocările, că sunt foarte multe provocări, dar mergem înainte. În primul rând, pace să fie, Rusia cu Ucraina să ajungă la un tratat, căci depinde doar de ei acum. Ucraina ar trebui să iasă învingătoare ca să-i dea o lecție Rusiei că într-adevăr democrația este mai presus ca dictatura.”

– „Dacă o să fie pace, viitorul Moldovei îl vedem numaidecât în UE. Noi în Rusia nu avem ce căuta, că Putin ne-a arătat ce poate face, că populația din Ucraina a zburat prin toate părțile ca niște hulubași și nu-și găsesc locul. Noi la Rusia, nu știu eu când m-am născut, am crescut mare, știu că vorbeau de Rusia, dar nu văd eu nimic bun de la Rusia, numai cât am auzit că primesc legumele, fructele noastre le primesc și totuna le sortează că nu-s bune, că nu știu ce. Ei nu știu cum se cresc, de atâta fac așa, Rusia ne-a întors înapoi tone de mere, le-au aruncat, oamenii au depus muncă un an întreg și la urmă ei le-au aruncat, și-au bătut joc de noi și acum tot își bat joc de poporul ucrainean.”

Europa Liberă: Acest război ruso-ucrainean decide viitorul Republicii Moldova?

– „Da. Acest război dă Doamne să se termine, că noi atâta așteptăm, numai la pace ne gândim și copiii noștri, și nepoții. Și chiar am vorbit cu refugiații și ei tot numai la asta se gândesc ca să fie pace, cu pace totul se rezolvă. Când vezi cerul senin și nu se aud împușcături ori ceva îți vine să trăiești, să te bucuri de viață, să vezi o floare cum înflorește, să vezi un ou cum îl iei din cuibar, să vezi cum crește o legumă, un fruct, te bucuri de viață.”

Europa Liberă: Și câți ani credeți că i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă în UE?

– „Mulți ani, noi încă n-am ajuns la nivelul acela, 20, 30 de ani poate, dar dacă ne mai întoarcem înapoi, noi nici nu ajungem, nepoții noști poate vor ajunge, dar dă Doamne să fie bine, că ne bucurăm și pentru dânșii, noi chiar dacă nu vom mai fi, totuna măcar ei să trăiască cum trebuie.”

* * *

Voci adunate în comuna Cărpineni, Hâncești. Oamenii vor o țară modernizată și prosperă. Companiile de sondaje din Chișinău au măsurat sensibilitatea cetățenilor Republicii Moldova la invazia rusă din Ucraina. O ultimă cercetare, publicată de CBS Research și WatchDog, arată că frica moldovenilor de război a crescut de la 10 la aproape 60 la sută. Sondajul reflectă o societate debusolată, oamenii par să-și formeze percepția despre războiul din Ucraina în funcție de opțiunea geopolitică pe care o aveau înainte de invazie, opțiune exprimată la ultimele alegeri parlamentare.

Numărul moldovenilor care justifică invazia și-i dau dreptate liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, este doar puțin mai mic decât numărul celor care la ultimul scrutin au votat partide proruse. Despre rezultatele acestui sondaj am discutat cu sociologul de la CBS Research Vasile Cantarji.

Vasile Cantarji: „Războiul - vrem, nu vrem - este o lebădă neagră, care perturbă absolut totul. Așa a fost și în cazul nostru. Ceea ce arătau sondajele până pe 24 februarie s-a răsturnat, practic. Noi, probabil și celelalte companii sociologice au făcut mai multe studii decât au fost publicate, noi am făcut măsurări periodice, începând cu sfârșitul lunii februarie și apoi în luna martie, și pot să vă zic că multe s-au schimbat în percepția publicului.”

Europa Liberă: Haideți să le luăm pe rând. Care sunt cele mai importante schimbări care apar acum în viața oamenilor?

Vasile Cantarji: „Noi veșnic ne poticnim de ratingurile politice, ceea ce a fost și de înțeles, odată cu izbucnirea războiului s-a produs așa-numita solidarizare și coagulare în jurul actualei guvernări, care ne amintim că din decembrie până în februarie inclusiv se regăsea pe o traiectorie descendentă în ceea ce privește mulțumirea, aprecierea acțiunilor ș.a.m.d. și noi am înregistrat o izbucnire în acest sens a indicatorilor pentru partidul aflat la guvernare și deopotrivă o scădere bruscă a forțelor politice asociate cu Federația Rusă. Totodată s-a constatat imediat și pe tot parcursul acestei perioade că opinia publică din Republica Moldova este împotriva războiului și majoritar de partea Ucrainei, dar am confirmat și am cuantificat chiar partea electoratului care este pradă a narativelor propagandei ruse. Din păcate, nu este vorba despre un procent nesemnificativ, e destul de semnificativ. Ceea ce constatăm astăzi este că până și cu războiul publicul se obișnuiește, odată cu trecerea timpului indicatorii încet-încet s-au îndreptat spre poziția din care au pornit, ratingurile politice arată mai degrabă ce a fost până la război decât după.”

Europa Liberă: Ați spus că au scăzut în topul încrederii partidele cu viziuni de stânga considerate partide proruse în Republica Moldova. De ce?

Vasile Cantarji: „E pe fundalul șocului provocat de război. Să știți că la noi această politică de neutralitate se pliază foarte bine cu gradul sporit de pacifism caracteristic pentru populația noastră și atunci orice ostilități militare provoacă o oarecare repulsie și, da, au de suferit ca efect secundar și cei asociați cu agresorul în cazul dat. Totuși, chiar dacă predomină poziția pro-Ucraina și anti-Rusia în aprecierea acestui război, am constatat și anumite tendințe în care foarte clar s-a văzut impactul propagandei. De exemplu, există o unanimitate în ceea ce privește tratamentul față de refugiați. Am întrebat când izbucnise războiul, când hotarul Republicii Moldova era traversat zilnic de peste 25 de mii de refugiați ucraineni și ca acum văd în față cifrele, 86 la sută din intervievați spuneau că „îi primim absolut pe toți”, cărora li se mai adăugau vreo 12 la sută, care ziceau că „pe unii îi primim, pe alții nu”. Între timp au început să apară tot felul de fake-uri legate de comportamentul refugiaților și în ultimul nostru sondaj tonalitatea s-a schimbat, deși proporțiile și accentele au rămas aceleași. „Îi primim pe toți” au răspuns 55 la sută în ultimul sondaj, iar peste 30 la sută au spus că „pe unii îi primim, pe alții nu”. Deci, selectiv. Sumar era tot 90 la sută deschidere că-i primim, doar că accentele un pic s-au schimbat în percepția publicului.”

Europa Liberă: Ați spus că despre neutralitate vorbesc de bine și cei de stânga, și cei de dreapta, și populația. Și acest lucru avantajează Republica Moldova, pentru că tot în cadrul sondajelor întrebați cetățenii și despre aderarea Moldovei la NATO, și despre aderarea Moldovei la UE?

Vasile Cantarji: „Cu aderarea Moldovei la NATO, în această perioadă s-a înregistrat, timp de doar câteva zile, un record al indicatorului când 33-34 la sută susțineau aderarea Moldovei la Alianța Nord-Atlantică, mai multe procente se înregistraseră istoric doar în perioada în care acest deziderat fusese promovat de Partidul Comuniștilor aflat pe atunci la guvernare, în anii 2005-2007. Și această creștere a susținerii aderării la NATO se produsese pe fundalul așteptărilor că NATO va răspunde pozitiv la apelurile Ucrainei, în mod special în zilele în care se aștepta că NATO va accepta acoperirea spațiului aerian din Ucraina, fapt care nu s-a întâmplat. Ne amintim de ieșirile dure, critice ale președintelui Ucrainei Zelenski și iată că după aceea reacția a fost absolut imediată. Este vorba de o zi, două, trei în care indicatorul de susținere a aderării la NATO și-a revenit la mai aproape de 20 la sută, cum ne obișnuiserăm în ultimii ani sau chiar decenii. Am făcut o mică abatere pentru NATO, alți indicatori interesanți ar fi că publicul pe larg a susținut câteva aspecte aferente. În primul rând, păstrarea neutralității și politica de neutralitate anunțată de autorități au fost pe larg apreciate pozitiv. La fel, majoritatea a susținut poziția autorităților de a nu se alătura sancțiunilor împotriva Federației Ruse. La întrebarea: „Cum apreciați, Moldova trebuie să se alăture sau nu?”, majoritatea spun că nu. Și un al treilea aspect este legat de gestionarea crizei refugiaților, adică puținele aspecte pozitive care pot fi definite urmare a războiului, dar unul totuși ar fi această deschidere omenoasă a populației noastre, unanimitatea noastră în a ajuta refugiații, indiferent de viziunile noastre politice și geopolitice și iată că cetățenii au apreciat foarte mult modul în care guvernarea a gestionat această criză. Ei bine, nu putem vorbi doar despre o gestionare exclusiv din partea guvernării, ne amintim de mobilizarea pe larg a voluntarilor, a tuturor și în continuare rămânem totuși foarte deschiși în a oferi ajutor vecinilor.”

Europa Liberă: Pe parcursul acestei perioade de peste 100 de zile de când a fost declanșată invazia rusă în Ucraina s-a vorbit mult și despre regiunea transnistreană, s-a vorbit și despre provocările care au avut loc peste Nistru. Credeți că această problemă transnistreană ar putea să apară în preocupările cetățenilor mai printre primele decât s-a regăsit până acum, după 10 încolo?

Vasile Cantarji: „Și da, și nu. Ideea este că indicatorii care au izbucnit în faimoasa tabelă a temerilor populației au fost cele legate de un război în zonă, adică pentru o anumită perioadă principala frică a fost războiul în zonă, care altădată, vă amintiți, se afla la coadă, cu câteva procente. Regiunea transnistreană nu mi s-a aruncat în ochi, deci nici pe departe nu este printre top 10. Totodată, majoritatea cetățenilor au avut frică și în continuare rămân conștienți de faptul că Moldova poate să ajungă parte a acestui conflict și atunci când noi îi întrebam: „Credeți că Rusia poate să atace Moldova?”, majoritatea spuneau că da. Atunci când vorbim despre temerea de război sau ce scenarii ei întrevăd este semnificativ împărtășit scenariul în care Transnistria poate ataca Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și totuși, majoritatea respondenților în cadrul acestor sondaje se arată dispuși ca Republica Moldova să se apropie mai mult de Uniunea Europeană, peste 50 la sută arată rezultatele sondajelor că ar fi în favoarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Vasile Cantarji: „Da, se face diferență între NATO și Uniunea Europeană în mod tradițional.”

Europa Liberă: Despre ce vorbește acest indicator?

Vasile Cantarji: „Una e că această aderare nu e văzută ca un aspect dictat de considerente militare sau de apărare, adică se face diferență între NATO și Uniunea Europeană, iar războiul chiar a topit din procentul celor care susțineau că ar trebui Republica Moldova să se orienteze la Est, spre Federația Rusă.”

Europa Liberă: Multă lume totuși asociază această apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană cu o bunăstare, cu o prosperitate, pentru că la capitolul îngrijorări foarte des cetățenii accentuează sărăcia și mulți trăiesc cu această speranță că o cooperare bună între Republica Moldova și Uniunea Europeană ar putea să schimbe situația de la sărăcie mai spre bine. Ținând cont de aceste opinii ale cetățenilor, în ce măsură această integrare europeană ar putea să alimenteze și mai mult speranțele cetățenilor că e bine să se îndrepte Moldova pe această cale?

Vasile Cantarji: „Lucrurile sunt destul de complicate aici. În primul rând să nu ne așteptăm că cetățenii definesc foarte clar beneficiile obținute ca urmare a integrării europene. Noi am întrebat, știți că toate beneficiile conștientizate se referă la locuri de muncă bine plătite în Uniunea Europeană, precum și integrare în oarecare formule cu Federația Rusă la fel nu este multilateral conștientizată, ci doar prin prisma prețului gazului și faimoasa piață rusă. Deci nu conștientizăm foarte detaliat ce înseamnă și care ar fi beneficiile integrării europene. Pe de altă parte, populația Republicii Moldova e în continuu contact cu Europa, cel puțin prin intermediul migrației și acest lucru evident că alimentează convingerea că integrarea europeană inevitabil va produce beneficii în sensul creșterii calității vieții în Republica Moldova.”

Europa Liberă: În ultimul timp, cetățenii avansează și o altă idee, că Unirea cu România ar fi o soluție pentru redresarea lucrurilor în Republica Moldova.

Vasile Cantarji: „Exact. Un indicator care în primii 15 ani de măsurare sociologică în Republica Moldova a crescut de la câteva procente, apoi se stabilizase pentru o perioadă destul de îndelungată la 10-14 la sută, în ultimii ani a crescut, însă creșterea s-a produs în contra-fază cu dezamăgirea în forțele proeuropene de altădată, de guvernările proeuropene precedente, alianțele pentru integrarea europeană etc. Și iată că atunci când au scăzut așteptările sau speranțele că forțele proeuropene vor duce până la sfârșit integrarea în Uniunea Europeană a început să crească, ca o soluție alternativă, susținerea pentru integrarea europeană prin intermediul Unirii.”

Europa Liberă: Dar și azi procentul e mare, e peste 30 la sută?

Vasile Cantarji: „Da, procentul e mare, e peste 30 la sută și acesta este al doilea nivel la care s-a stabilizat indicatorul, totuși n-a fost niciodată peste 50 la sută în sondaje.”

Europa Liberă: Dar ce s-ar întâmpla dacă s-ar ajunge la 50 la sută din populație care vede viitorul doar înfăptuindu-se această Unire?

Vasile Cantarji: „Probabil vor fi unele consecințe de ordin politic, dar nimeni nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece preferința ipotetică pentru Unirea cu România deloc nu înseamnă o materializare în comportamentul real al cetățeanului. În pofida acestei dublări, triplări a ponderii celor care susțin că, dacă ar fi fost un referendum, ar vota pentru Unire, procentul obținut la alegeri de forțele politice unioniste declarate n-a crescut, ceea ce arată că această dorință, această deschidere este totuși însoțită și de o raționalizare în ceea ce privește posibilitatea reală a acestei Uniri. Adică, oamenii și-ar dori probabil ca Republica Moldova să se unească cu România, dar înțeleg cât e de puțin realizabil acest lucru, nu se lasă convertiți și nu-și acordă votul pentru forțele politice care încearcă să obțină un oarecare succes electoral exploatând ideea Unirii.”

Europa Liberă: Atunci când discuți cu cetățenii Republicii Moldova despre viitorul țării lor, foarte mulți amintesc că doar o stârpire a corupției ar putea să schimbe în bine situația din Republica Moldova și să fie recâștigată încrederea inclusiv în instituțiile statului și chiar în statul Republica Moldova, dar cetățeanul pune deseori pe cântar lupta adevărată împotriva corupției, cine luptă cu acest flagel și lupta mimată împotriva acestui fenomen. Ce ziceți despre percepția cetățeanului când e vorba despre reforma justiției, despre stârpirea corupției?

Vasile Cantarji: „E probabil cumva și o dezamăgire, fiindcă despre lupta cu corupția se vorbește de 20, 30 de ani, dar totuși e un fenomen destul de interesant. Prin 2004-2005 realizasem primele sondaje pentru Transparency International dedicate acestui fenomen al corupției și unul din indicatorii centrali în acele sondaje era despre experiența personală de contact cu acest fenomen. Întrebam dacă în ultimele 12 luni cineva v-a cerut deschis sau voalat mită și acest procent s-a redus constant, adică cetățeanul de rând în mod direct mai rar se confruntă cu acest fenomen. Pe de altă parte, percepția corupției în topul problemelor care îl preocupă a crescut și în ultimii ani se afla în top 5, uneori chiar pe locul 3 în topul problemelor, de rând cu sărăcia, de rând cu locurile de muncă, viitorul copiilor, acestea tradiționale. Despre ce vorbește acest lucru? Agenda luptei cu corupția este indusă de discursul politic public. Dacă 5, 10 ani în urmă direcția principală a tuturor dezbaterilor electorale se ducea în jurul orientării geopolitice, în ultimii ani, la ultimele alegeri corupția a fost principalul mesaj discutat și opinia publică evident că reacționează la acest lucru. Ca să nu erodeze acest interes pentru lupta cu corupția, trebuie oamenii să fie convinși că, uitați-vă, ceva se face cu adevărat, nu doar se mimează.”

Europa Liberă: Deci să aibă finalitate dosarele pornite și să nu se rămână la această luptă împotriva corupției doar pe micile ecrane?

Vasile Cantarji: „Exact.”

Europa Liberă: Ceea ce rămâne iarăși constant în aceste sondaje de opinie e că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, cetățenii ar participa, dar un număr mare rămân a fi indeciși.

Vasile Cantarji: „Indeciși sunt diferite categorii care generic sunt grupați în acești indeciși, dar în aceste procente se regăsesc un grup bine definit de nonparticipanți, oameni care din anumite motive nu sunt interesați, cu o pondere mai mare în rândul tinerilor, nu neapărat majoritatea tineri. Vom regăsi și alegători indiferenți, care nu se interesează și sunt foarte volatili în sensul cum vor ajunge să procedeze în mod real în ziua alegerilor și deja și categoria celor dezamăgiți sau care au rămas fără exponență politică, deci pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă, dar fără un actor politic pe care să-l simpatizeze. Adică e cumva clar că nu trebuie să tratăm ca un monolit acest grup. Plus la aceasta, amintiți-vă că niciodată la alegeri nu se prezintă 100% din alegători.”

Europa Liberă: Și totuși, rezultatele sondajelor arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, în parlament ar accede cam aceiași actori politici.

Vasile Cantarji: „La momentul de față, da. Vă amintiți când în luna decembrie ieșisem cu un prim sondaj care arăta erodarea ratingului partidului de guvernământ, ulterioarele sondaje arătau la fel o scădere continuă? Era absolut explicabil, intram dintr-un tip de criză în alta, de la începutul războiului, repet, am spus-o de la începutul emisiunii, am înregistrat o consolidare în jurul guvernării. Cum percepem noi o guvernare? La noi este evident că ea este una foarte personalizată, în toate timpurile acest lucru a fost, ceea ce încă o dată ne vorbește despre fragilitatea democrației noastre tinere. Repet, prima reacție la război a fost o consolidare și iată vedeți că ultimele sondaje, chiar și cele făcute publice arată că publicul s-a obișnuit cumva cu războiul, cumva au început să-și facă spațiu percepțiile că, chiar dacă acest război va dura, el nu va ajunge până la noi în mod direct și ochii s-au pus din nou pe agenda internă, unde iarăși avem majorări constante la prețurile la combustibil, la gaze, la energia electrică ș.a.m.d.”