Linkuri accesibilitate

După atacul anti-LGBT de la Bratislava: activiștii cer drepturi, iar politicienii se fac că nu aud


Matúš Horvát și Juraj Vankulič victimele atacului homofob din barul Tepláreň de la Bratislava.
Matúš Horvát și Juraj Vankulič victimele atacului homofob din barul Tepláreň de la Bratislava.

La 12 octombrie, un tânăr cu vederi de extremă-dreapta a ucis cu focuri de armă doi tineri într-un bar frecventat de persoane LGBT în centrul capitalei slovace, Bratislava.

Agresorul, care s-a sinucis, a lăsat un lung manifest cu mesaje anti-semite, anti-LGBT, împotriva imigranților, pentru supremația rasei albe etc.

Dublul omor, calificat între timp de poliție ca act terorist, a fost condamnat de slovacii cu vederi progresiste, inclusiv de câțiva politicieni de frunte, încurajând societatea civilă din Slovacia, dar și din alte țări, să ceară legislație care să pedepsească limbajul urii și să recunoască egalitatea conjugală – adică dreptul tuturor, inclusiv al persoanelor LGBT, de a-și întemeia familii recunoscute de stat și acceptate cât mai larg de societate.

Slovacia se numără printre puținele țări din Uniunea Europeană care nu recunosc cuplurile gay, celalalte fiind Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia și România.

În istoria independentă a țării central-europene predominant catolică (despărțită de Cehia în 1993) au existat cinci tentative de a consfinți prin lege dreptul cuplurilor de același sex de a fi recunoscute juridic.

A cincea încercare a eșuat la o săptămână după uciderea lui Matúš Horvát și Juraj Vankulič la barul Tepláreň. Majoritatea parlamentarilor de la Bratislava au respins miercuri, 19 octombrie, o propunere legislativă cu țeluri relativ modeste, datând dinainte de atentat.

Propunerea slovacă neajunsă nici măcar în a doua lectură dădea unele avantaje cuplurilor necăsătorite (inclusiv heterosexuale) – de pildă posibilitatea de a vizita partenerul la spital sau de a moșteni.

Respingerea inițiativei (cu 50 de voturi pentru, 37 împotrivă, 15 abțineri și 31 de neparticipări la vot) a venit la doar o zi după ce același parlament slovac adoptase, în urma atacului de la barul gay, o declarație de condamnare a „expresiilor tot mai puternice ale urii” împotriva comunităților LGBT și evreiască.

„Declarațiile de solidaritate cu oamenii LGBT și de respingere a violenței împotriva lor sunt un lucru, dar dacă nu sunt urmate de măsuri concrete, sunt vorbe goale” – a comentat Martin Macko, liderul organizației LGBT slovace Inakost.

Asasinatul dublu de la Bratislava a impulsionat revendicări de egalitate și în alte țări.

În Cehia există din 2006 un „parteneriat înregistrat” cu drepturi limitate pentru perechile gay. Dar o inițiativă de recunoaștere a dreptului la căsătorie, așa cum au țări vecine ca Germania sau Austria, „zace” în parlamentul de la Praga de mulți ani.

După atacul de la Bratislava, activiștii cehi au convocat pentru miercuri, 26 octombrie, la Praga un „miting împotriva violenței”. În pregătirea lui, peste 12.000 de oameni au semnat un apel numit „Împreună împotriva violenței”, în care cer Parlamentului legi mai dure împotriva limbajului urii și legiferarea în sfârșit a egalității conjugale.

Atacul de la Bratislava a fost condamnat de oficialii UE, iar în presă a provocat chemări la o politică mai fermă a Bruxelles-ului pentru apărarea și respectarea inclusiv juridică a persoanelor LGBT din toate țările membre.

Într-un articol de opinie din Euobserver.com, Shane Markowitz scrie că în ce privește drepturile LGBT, UE „a eșuat lamentabil în promovarea și respectarea valorilor sale fundamentale”. Printre motive, el vede ascensiunea dreptei populiste, inlusiv sprijinite de ruși.

Markowitz, profesor universitar specializat în studii europene și relații internaționale, la Bratislava, mai scrie că Uniunea Europeană trebuie să facă o prioritate din respectarea drepturilor LGBT – una de care să depindă eventuala retragere a fondurilor europene pentru anumite țări membre.

Autorul sugerează de asemenea ca drepturile LGBT să devină „o prioritatate în procesul negocierilor de aderare cu țările candidate”.

În prezent, UE nu cere țărilor membre, nici celor candidate să asigure recunoașterea cuplurilor de același sex. Dar instanțele UE – așa cum notează autorul articolului – au luat deja câteva decizii care duc în acea direcție, de pildă decizia Curții Europene de Justiție, bazată pe situația unui cuplu româno-american, că o căsătorie de același sex încheiată într-o țară membră trebuie recunoscută în toate țările membre.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG