Linkuri accesibilitate

Drepturi LGBTI: Progres spectaculos al Moldovei în ultimul an 


Marșul LGBT la Chișinău, 19 iunie 2022
Marșul LGBT la Chișinău, 19 iunie 2022

R. Moldova este țara europeană care a progresat cel mai mult în ultimul an în ce privește protejarea drepturilor persoanelor LGBTI. Saltul impresionant într-un clasament anual, alcătuit de cea mai mare asociație de organizații de profil din Europa, se datorează mai ales unor schimbări legislative.

Potrivit activiștilor, el nu semnalează neapărat vreo îmbunătățire considerabilă a vieții de zi cu zi a acestor persoane, în Moldova.

În fiecare an, în luna mai, ILGA-Europe, o asociație de organizații LGBTI cu sediul la Bruxelles, alcătuiește un clasament al țărilor europene în funcție de gradul de protejare a persoanelor LGBTI: „Harta și indexul-curcubeu”.

Ediția din 2023, publicată joi, 11 mai, arată că Moldova a fost în ultimul an țara care a progresat cel mai mult dintre cele 49 evaluate, urcând de pe locul 37 pe 23.

Cu un procentaj de 39% din drepturile LGBTI asigurate, ea a depășit aproape toate țările central- și est-europene din Uniunea Europeană, de la Bulgaria și România (20% și 18%) până la Ungaria sau Cehia, Estonia.

În ce privește drepturile LGBTI, Moldova este de acum considerată mai „progresistă” decât o mare democrație occidentală ca Italia, și lasă în urmă toate fostele republici sovietice, inclusiv țările baltice.

„Nu înseamnă că e mai bine ca în Cehia”

Marele salt al Moldovei, de 14 poziții, este explicat de autorii clasamentului în primul rând prin „includerea pozitivă a orientării sexuale în legislația referitoare la piața muncii, educație, bunuri și servicii, sănătate, delicte bazate pe ură și limbajul urii”.

Angela Frolov, director executiv de programe la GENDERDOC-M, probabil cel cunoscut activist moldovean în domeniu, știe foarte bine aceste lucruri, inclusiv pentru că ea este cea care evaluează pentru ILGA-Europe situația persoanelor LGBTI.

Într-o declarație pentru Europa Liberă, Frolov a spus că este bucuroasă, dar nu surprinsă de „saltul” Moldovei.

Pe de altă parte, Frolov a explicat Europei Libere că aflarea Moldovei înaintea Cehiei, de pildă, în noul clasament, nu înseamnă că persoanele LGBTI au viață mai ușoară în Moldova decât în Cehia (scor: numai 26%, față de 39%, al Moldovei).

„(Poziția bună în clasament) înseamnă că avem un cadru, ca să zic așa, mai protectiv pentru comunitatea LGBT”, ne-a declarat Frolov.

Ea a explicat că Moldova are mai nou legi bune, cele referitoare la extinderea nediscriminării asupra persoanelor LGBTI sau pedepsirea limbajului urii. Alt avantaj al Moldovei, tot legislativ, este că nu are legi restrictive, pe care Cehia, de pildă, le are, cum ar fi obligativitatea sterilizării persoanelor trans, dacă vor să fie recunoscute ca atare în acte.

De asemenea, Moldova, spre deosebire de țări ca Ungaria, de exemplu, nu are legi împotriva așa-numitei „propagande homosexuale”, care interzic discutarea unor asemenea subiecte în prezența minorilor.

„Deci, noi vorbim exclusiv despre o bază legală, și nu despre societate, nu despre nivelul de toleranță sau intoleranță în societatea Republicii Moldova sau a oricărei alte țări”, subliniază Frolov.

Chiar anul acesta, în ianuarie, un studiu sociologic arăta că persoanele LGBTI sunt cel mai marginalizat grup minoritar din R. Moldova.

Voința politică, esențială

Tot la tema acceptării sociale, Katrin Hugendubel, directoare de promovare la ILGA-Europe, ne-a declarat prin e-mail că harta-curcubeu „evaluează țările în funcție de legislația și politicile de protejare a persoanelor LGBTI. Deși poate exista o corelare între acceptarea socială mai mare și legislația progresistă, există o variabilă-cheie în acea ecuație – e vorba de voința politică”.

În opinia ei, „schimbările pozitive au loc acolo unde reprezentanții politici sunt dispuși să facă munca pe care trebuie să o facă pentru a proteja persoanele LGBTI”.

Pe de altă parte, spune Hugendubel, „există și situații contrare: (...) în locuri unde reprezentanții politici promovează legi anti-LGBTI, această instrumentalizare nu își găsește neapărat ecou în opinia publică. Opinia publică, de fapt, evoluează în bine în Europa”.

Întrebată ce rol joacă aspirația de integrare UE a Moldovei în progresul drepturilor LGBTI, Katrin Hugendubel ne-a spus că „drepturile fundamentale sunt o parte esențială din acquis-ul comunitar și toate țările care vor să se alăture UE trebuie să adere la angajamente ferme de consolidare și promovare a drepturilor tuturor oamenilor, cu accent pe populațiile vulnerabile, inclusiv persoanele LGBTI”.

„Este foarte important ca procesul de aderare la UE să fie menținut. Dacă este pusă sub semnul întrebării credibilitatea procesului, ricoșeul negativ asupra drepturilor omului este un pericol real”, a explicat Hugendubel.

Drepturile persoanelor trans, semnificative anul acesta

În general, clasamentul prezintă drept „campioane” la respectarea drepturilor LGBTI țările nordice și vest-europene, deși în ultimii ani scorul cel mai bun îl are mereu micul stat insular din Marea Mediterană Malta, care și anul acesta îndeplinește în cea mai mare măsură (89%) cerințele unei situații „ideale” pentru LGBTI.

La coada clasamentului european se află, ca și în anii trecuți, Azerbaidjan (2%), Turcia (4%), Rusia și Armenia (8%).

ILGA-Europe spune că, în general, țările care au progresat cel mai mult de la un an la altul sunt cele care au introdus recunoașterea legală de gen (LGR) pe baza auto-determinării, eliminând procese birocratice sau medicale excesive, traumatizante și umilitoare.

Cu ocazia lansării noului clasament, directoarea executivă ILGA-Europe, Evelyne Paradis, a declarat că „ascensiunea retoricii anti-LGBTI a forțelor anti-democratice, mai ales prin folosirea unor narațiuni anti-trans false, este contracarată de politicieni europeni care au curajul să ia poziție pentru apărarea drepturilor umane și egalității fiecărui cetățean”.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG