Potrivit The Guardian, informația privind posibila demisie a lui Zalujnîi a apărut pe rețelele de socializare luni după amiaza, dar a fost rapid respinsă de Administrația Prezidențială și Ministerul Apărării de la Kiev. Cu toate acestea, controversa este departe de a se fi încheiat.
Deputatul ucrainean, Oleksii Goncearenko, membru al opoziției parlamentare, susține că președintele Zelenski ar putea să semneze decretul de demisie a lui Zalujnîi, dar ar avea nevoie în acest proces de sprijin din partea Ministerului Apărării.
În plus, potrivit BBC, Zelenski ar fi primit refuzuri din partea mai multor generali importanți din armată pe care ar fi încercat să-i convingă să preia postul deținut de Zalujnîi. În aceste condiții, președintele ucrainean a revenit asupra deciziei de a-l demite pe acesta, în special în urma unor intervenții diplomatice din partea SUA și a Regatului Unit.
Cel mai popular dintre ucraineni
Șeful armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi, este, potrivit sondajelor, cea mai populară figură din țară, depășindu-l chiar și pe președintele în funcție, Volodimir Zelenski. The Guardian notează că asta îl nemulțumește pe șeful statului ucrainean, care se gândește la posibilitatea organizării de noi alegeri, în prezent suspendate în temeiul legii marțiale.
Tensiunile dintre cei doi au apărut după ce la începutul lunii noiembrie 2023, Valerii Zalujnîi a declarat pentru The Economist că războiul a intrat într-un impas și a solicitat noi ajutoare din partea Occidentului. Câteva zile mai târziu, Zelenski a respins ferm aceste constatări.
„Toată lumea obosește, indiferent de statutul său. Și avem opinii diferite. Dar nu este un impas”, afirmat la scurt timp președintele ucrainean, adăugând că avioanele de vânătoare F-16 sosite din Occident ar putea duce la un progres pe câmpul de luptă în 2024.
De asemenea, în presa ucraineană se speculează de mai multe luni de zile că Zalujnîi ar putea fi singurul contracandidat viabil la președinție, în cazul convocării alegerilor prezidențiale. În aceste condiții, într-un interviu pentru The Sun, președintele Zelenski și-a avertizat generalii să nu intre în politică, susținând că ar fi „o greșeală imensă” dacă comandanții „gestionează războiul ținând cont de faptul că mâine vor face politică sau alegeri”.
„Cu tot respectul pentru generalul Zalujnîi și pentru toți comandanții care se află pe câmpul de luptă, există o înțelegere absolută a ierarhiei, în care la vârf se află șeful statului”, a adăugat liderul de la Kiev.
Zalujnîi a respins anterior ideea că ar avea ambiții politice și ar intenționa să candideze.
Ajutoarele Ucrainei, blocate în negocieri
În prezent, notează publicația britanică, cea mai mare problemă a Ucrainei nu se află atât pe câmpul de luptă, cât în Congresul Statelor Unite. Acolo, pachetul de ajutor pentru Kiev în sumă de 61 de miliarde de dolari anunțat anul trecut de președintele Joe Biden este blocat din cauza disensiunilor între republicani și democrați, pe fundalul anului electoral.
Nici în cadrul Uniunii Europene lucrurile nu stau mai bine. Un summit extraordinar programat la 1 februarie va încerca să obțină acordul unanim al celor 27 de șefi de stat și guvern pentru a acorda un pachet de asistență financiară în sumă de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Nu este clar însă dacă acesta va fi aprobat, în condițiile în care premierul maghiar Viktor Orbán a anunțat recent că nu va ceda și își va menține în continuare veto-ul, așa cum a făcut-o și în decembrie 2023.
Reacția lui Orbán vine după ce în presă a apărut un document ce indica faptul că liderii UE ar putea „lovi” economia maghiară pentru a forța acceptarea ajutorului destinat Ucrainei de către Budapesta.
La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat liderii europeni să accelereze ajutorul pentru Ucraina, afirmând că „o victorie rusă va fi costisitoare pentru noi toți”.
