De Ziua Pământului, activiștii vor să pună capac plasticului

Organizația care se ocupă de evenimentul internațional cere reducerea producției de plastic la nivel internațional cu 60% până în 2040. Ea încurajează publicul să se educe din informațiile abundente care există despre pericolul plasticelor și să ceară celor responsabili schimbări și soluții inovative și sustenabile.

Câteva sugestii de activități pentru reducerea plasticului, de la organizatorii Zilei Pământului:

• Implicarea într-un protest sau o acțiune publică precum curățarea de gunoaie sau plantarea copacilor;
• Implicare pe social media și în petiții către marii producători și către aleși;
• Educația pe subiectul naturii și sustenabilității;
• Respingerea articolelor de îmbrăcăminte tip „fast fashion” (modă rapidă), adesea produse din materiale sintetice care se degradează ușor și introduc microplastice în ecosistem.

În calendarul oficial de evenimente cu ocazia Zilei Pământului, nu s-a înregistrat niciun eveniment în R.Moldova. În mai multe orașe din România, au avut loc evenimente prin care tinerii au învățat despre protecția mediului, au curățat gunoaie din zonele verzi, au făcut excursii în rezervații naturale și acțiuni pentru transport sustenabil.

Ministrul Mediului de la București, Mircea Fechet, a spus că modul în care țara sa sărbătorește Ziua Pământului este noul Sistem Garanție-Returnare, prin care ambalajele reciclabile (de sticlă, plastic sau metal) vin cu o garanție de 50 de bani per bucată, rambursată odată cu returnarea ambalajelor la o secție de colectare.

„Ne dorim ca SGR să fie moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri, ca mesaj, ca atitudine, ca semn de prețuire față de natură. Acest sistem ne va uni pe toți în Hora Reciclării”, a declarat Fechet. Cu doar o lună în urmă, Fechet declara că e nemulțumit de noul sistem SGR: „mă așteptam la mai mult”, spunea el în martie.

UE a comemorat Ziua Pământului prezentând proiectele sale de protecție a animalelor afectate de scurgerile de petrol, în timp ce ONU arată de unde provine tot acest plastic și moduri de a aduce o schimbare. World Wildlife Fund oferă companiilor o listă de modalități în care pot sărbători Ziua Pământului.

În SUA, președintele Joe Biden a prezentat un nou fond în valoare de 7 miliarde de dolari, alocat investițiilor în proiecte de energie solară. Această inițiativă va beneficia comunităților dezavantajate din Statele Unite, va crea cel puțin 200.000 de slujbe și va promova independența energetică a țării.

La rândul lor, cei de la Google au prezentat un Doodle tematic, prin care logo-ul motorului de căutare a fost scris din formațiuni geografice fotografiate din aer. Un click pe acest logo ducea la căutarea „climate change progress” (progres pe tema schimbărilor climatice).

Cu toate acestea, un nou studiu Ipsos arată că, la nivel global, oamenii sunt din ce în ce mai dezinteresați de schimbările climatice. Pe an ce trece, ei sunt din ce în ce mai puțin convinși că se poate produce o schimbare în bine: ei și-ar dori să contribuie cumva, dar nu știu cum, și sunt dezamăgiți de slaba implicare a guvernelor și a sectorului privat. În România, doar unul din trei oameni consideră că guvernul este responsabil pentru combaterea schimbărilor climatice.

Pericolul plasticelor pentru mediu și sănătate

La fiecare utilizare a unui produs de plastic - fie că este folosirea unei caserole, fie că e spălatul unei haine de poliester - sau odată cu degradarea lor după ce au fost aruncate, se creează particule foarte fine, numite microplastice (sau, dacă sunt și mai mici, nanoplastice), care ajung în mediul înconjurător. Mai există și microplastice „intenționate”, de exemplu în sclipiciul pe care UE l-a interzis recent.

Ele se infiltrează în apă și în sol, și au ajuns să fie prezente în apa îmbuteliată, în fructe și legume, în sânge, până și în placenta din jurul copiilor nenăscuți. Noile cercetări arată că pielea absoarbe toxine chiar și prin simplul contact cu microplasticele. Se pot depune în vasele de sânge și în plămâni, ducând la probleme de sănătate - domeniul este însă atât de nou, încât mai este nevoie de multe cercetări pentru a afla adevăratul impact asupra sănătății umane.

Viața marină a resimțit cel mai mult, până acum, efectul nociv al microplasticelor. Dacă vom continua în acest ritm, spun experții, în oceane va fi mai mult plastic decât pește până în 2050.

Din cele 171 triliarde de obiecte sau bucăți de plastic care plutesc pe suprafața oceanelor, degradându-se, se desprind atât de multe micro- și nanoplastice încât „pare că ninge” constant în apă. Multe ajung pe fundul oceanelor, de unde sunt aproape imposibil de recuperat.

Microplasticele au ajuns până și în nori. Ele pot schimba, dacă sunt suficient de multe, chiar și vremea.

Plasticul în UE

Uniunea Europeană se mândrește că este unul dintre liderii mondiali în domeniul reciclării și sustenabilității. De la strategia legislativă care a dus la interzicerea plasticelor de unică folosință, la încurajarea economiei circulare, la interzicerea exporturilor de deșeuri, eforturile UE sunt semnificative - dar, cum ea însăși recunoaște, nu suficiente.

Ambalajele sunt o problemă mai mare decât produsele de plastic în sine: 40% din tot plasticul fabricat în UE sunt ambalaje. Între timp, fiecare cetățean UE a generat 188,7 kg de deșeuri doar din ambalaje. În 2019, însă, țările europene au colectat separat doar 38% din deșeuri, motiv pentru care autoritățile de la Bruxelles vor să se asigure că toate aceste ambalaje sunt atât reciclabile, cât și reciclate. Până și cei mai eficienți oameni la colectarea selectivă de deșeuri, slovenii și belgienii, nu trec de o rată de succes de 50%.

Din 2021, UE a interzis farfuriile, tacâmurile, paiele, baloanele și bețele de curățat urechile pe bază de plastic sau de polistiren, care pot fi folosite o singură dată. Pe lista guvernanților de la Bruxelles urmează ambalajele de plastic pentru fructe și legume, cele pentru săpunurile de la hotel și pentru mâncarea „fast food”. Până la sfârșitul deceniului, toate ambalajele de pe piața UE vor trebui să fie reciclabile și sistemul de reciclare va trebui să fie funcțional la scară largă până în 2035.

O strategie folosită până acum era exportul deșeurilor către țări non-UE, printre care Turcia, Malaezia și Indonezia (sau, mai aproape de casă, în Serbia): problema dispare din Europa, dar reapare în țările cele mai sărace din lume. Noile norme UE vor să închidă și această portiță, motiv pentru care au decis să interzică exporturile de plastic atât în Europa cât și în afara continentului.

Plasticul în R.Moldova

Republica Moldova începe să copieze inițiativele vestice pentru colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, însă progresul este încet. Doar 3% din deșeurile din plastic au fost reciclate în 2021, în Moldova, în timp ce mare parte din restul deșeurilor ajung în gropi de gunoi neautorizate și sub standardele ecologice sau chiar incinerate. Fiecare moldovean generează în jur de 406 kg de deșeuri pe an, iar o zecime din acestea sunt deșeuri de plastic.

Cu toate acestea, 36% din moldoveni ar saluta interzicerea prin lege a produselor de unică folosință din plastic și 40% spun că s-ar adapta la o astfel de schimbare.

Multe dintre aceste deșeuri provin din ambalaje de unică folosință, împotriva cărora autoritățile moldovene nu au strategii sau sisteme de prevenție și reutilizare, și nici banii necesari pentru a crea infrastructura necesară.

Momentan, agenții economici din Moldova sunt obligați să colecteze doar 15% din deșeurile de ambalaje, cu mult sub norma UE de 55%. În 2023, Ministerul Mediului a propus ca agenții economici să poată fi scutiți de taxa pentru poluare dacă vor colecta și recicla deșeurile din ambalaje, pentru a-i încuraja să se apropie de statistica europeană.

O altă problemă cu colectarea deșeurilor este că majoritatea acestor agenți implicați în colectarea ambalajelor sunt concentrați în Chișinău. Mai mult, cooperarea dintre cei ce colectează deșeuri și producătorii de plastice care ar putea folosi această materie primă este aproape zero.

Primul studiu despre gestionarea deșeurilor de plastic din R.Moldova arată că toate taxele colectate până acum de stat pentru poluarea mediului, peste 1,15 miliarde de lei, nu au dus la nicio îmbunătățire a sectorului de management al deșeurilor.