Compania Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) din România arată că toate proiectele majore din regiunea estică a țării sunt pe hârtie în stadii incipiente și cele mai multe nu au depășit nivelul proiectului tehnic. Până acum, nu a fost turnat nici măcar un kilometru de asfalt din autostrăzile proiectate în regiunea moldovei și care totalizează în jur de 800 de kilometri.
Cea mai puțin dezvoltată zonă din România nu are nicio șansă să ajungă din urmă Transilvania fără investiții serioase în drumuri rapide, autostrăzi și în liniile ferate, lăsate de izbeliște în ultimii 30 de ani. Mai mult, noul guvern de la București a decis brusc să schimbe prioritățile din programul de investiții pentru infrastructură, iar construcția celor două mari autostrăzi care merg spre Moldova și care, într-un viitor nu foarte îndepărtat, urmau să conecteze Chișinăul cu Uniunea Europeană au fost defavorizate.
Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile din Moldova s-au întâlnit, cu ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu şi cu liderul PSD Marcel Ciolacu, pentru a le transmite că proiectul autostrăzii A8 (Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş) se află în pericol, întrucât a fost retrogradat în planul de priorităţi al Guvernului. La întâlnire, ministrul Grindeanu, originar din Timișoaraa a dat asigurări că Autostrada 8 se va face și că vor fi găsite resurse pentru a nu întârzia lucrurile.
Există două proiecte mari pentru infrastructura regiunii moldovene: A7 și A8. A7 de la Ploiești spre Iași, (fiindcă București-Ploiești există deja), cu tronsoanele Ploiești–Buzău, Buzău–Focșani, Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani, Pașcani-Suceava-Siret.
Tronsonul Pașcani la Iași ar urma să facă parte din autostrada A8, denumită Autostrada Unirii, fiindcă urmează să conecteze Transilvania de Moldova, pe ruta Târgu-Mureș-Iași-Ungheni. Parlamentul de la București a adoptat în 2018 cu o largă majoritate Legea privind aprobarea realizării autostrăzii Ungheni -Iași-Târgu Mureș, dar cu toate acestea lucrurile au fost amânate brusc de noul guvern condus de generalul în rezervă Nicolae Ciucă. Legătura cu Vestul României e cumva chiar mai importantă decât cea cu Bucureștiul, atât din punct de vedere simbolic, cât și practic. De aceea, militanții pro-autostradă din Iași au fost scandalizați de schimbarea priorităților în ceea ce privește investițiile în infrastructura rutieră din zona moldovei, mai ales că, din nou, cele mai mari sume vor merge spre Transilvania și spre Sudul țării.
Totul, în urma unor înțelegeri politice făcute pe dedesubt cu sprijinul unor lideri Bacău, care au făcut lobby pentru A13, Bacău-Brașov...
Vicepreşedintele Asociaţiei Împreună pentru A8, Cătălin Urtoi susţine că i-a cerut ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, ca banii pentru autostrăzi să nu mai fie împărţiţi politic, arătând că nu vor exista fonduri suficiente pentru a finaliza până în 2030 atât autostrada Ungheni- Iaşi-Târgu Mureş, cât şi autostrada Bacău-Braşov.
Fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor din perioada în care USR se afla la guvernare, Adrian Covăsnianu a criticat ideea investițiilor în această autostradă A13, precizând că „se induce în mod tendenţios publicului larg ideea că A8 e o autostradă dificil de construit şi automat energofagă, implicit, scumpă", ceea ce în opinia sa este o perspectivă falsă, deoarece "în acelaşi timp apare un coridor de importanţă secundară, coridorul Braşov-Bacău, care este promovat la rang de coridor Moldova".
Potrivit fostului oficial există un plan de fezabilitate care arată eficiența autostrăzii Târgu-Mureș Ungheni. În plus Covăsnianu a vorbit despre dispariția din planul de investiții a drumului expres dintre Albița și Focșani, o veste care ar putea să-i enerveze și mai mult pe locuitorii din Estul României.
Adrian Covăsnianu sugerează că Transilvania este net favorizată prin comparație cu Moldova și insistă că sunt deja 1,7 miliarde de euro investite în cinci proiecte majore în jurul unei axe între Satu Mare, Baia Mare şi Cluj.
Cu toate că, în Ardeal sunt cei mai mulți kilometri de autostradă, această regiune istorică nu este legată nici măcar printr-un drum expres rapid de capital țării. Proiectele pe hârtie există de multă vreme, dar birocrația, absența voinței politice și autoboicotul național practicat în ultimii 30 de ani tergiversează punerea lor în practică.
În cât timp ar putea fi legată R. Moldova de România? Luând în calcul numărul de kilometri construiți raportați la timpul necesar, s-ar putea ajunge la concluzia că ar fi nevoie de cel puțin 20 de ani pentru un astfel de proiect. Dar poate că lumea politică autohtonă devină mai eficientă, mai puțin coruptă și mai interesată de strategiile naționale decât de profiturile proprii și atunci România s-ar putea lega de R. Moldova în umătorii 8 sau 10 ani.
