Linkuri accesibilitate

Ion Ștefăniță: „nu avem încă un precedent în care cel care a demolat un edificiu cu statut protejat să fi fost pedepsit”.


V-aţi putea imagina ca cineva să şteargă de pe toate portativele bucăţi din muzica lui Mozart, de exemplu, şi să le înlocuiască cu nişte manele, de exemplu? Cu greu, nu-i aşa? Ei bine, atunci când e vorba de „muzica îngheţată”, cum a fost supranumită arhitectura, aşa ceva devine aproape normal la Chişinău şi ţara din jurul acestuia… De ce se trece atât de uşor cu buldozerul peste personalitatea arhitecturală a capitalei şi altor localităţi şi ce soluţii de salvare a monumentelor mai există - într-o discuţie astăzi cu dl director al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor Ion Ştefăniţă.

Europa Liberă: Dle Ştefăniţă, arhitecţii din vremurile mai vechi s-ar întoarce în mormânt dacă ar vedea modul barbar în care este distrus, metodic, patrimoniul arhitectural. De la 1991 parcă ar fi fost o ofensivă barbară asupra patrimoniului arhitectural, asupra centrului istoric al capitalei în particular. În primul rând, haideţi să vedem, la nivel de cifre poate, care au fost pagubele până acum…

Ion Ștefăniță în studioul Europei Libere
Ion Ştefăniţă:
„Cu adevărat situaţia în domeniul patrimoniului cultural este foarte tristă. Dacă vorbim despre centrul istoric al Chişinăului sau în general la nivel de republică, cifrele ne arată o situaţie catastrofală asupra ritmului masiv de demolare şi ruinare a acestui patrimoniu cultural istoric care spre regret nu a fost monitorizat timp de douăzeci de ani, adică de la Independenţă încoace.

Interviul matinal EL: cu Ion Ștefăniță despre demolări, iresponsabilitate, corupție și patrimoniu arhitectural în R. Moldova


Instituţia pe care a reprezint, deşi a fost creată în 2006, iată că a început să activeze în 2009. Regretăm acest fapt că acei cinci directori pînă am fost fixat eu ca director n-au făcut nimic în acest sens. În 2010 agenţia şi-a propus să lumineze şi respectiv să sensibilizeze opinia publică asupra acestui proces continuu de ruinare a patrimoniului cultural. Am început cu centrul istoric al Chişinăului.

Inventarierea care a fost făcută pe parcursul lunilor ianuarie-martie ne-a făcut să constatăm următoarele cifre – din cele 187 de cartiere care include centrul istoric al Chişinăului,
monument de importanţă naţională inclus în Registru, cu cele 977 de monumente de importanţă locală şi naţională, iată că în această perioadă s-au demolat peste 80 de edificii cu statut de monument de arhitectură demolate.

De asemenea, s-a intervenit în faţadele clădirilor cu mansardări sau este problemă cu zona de protecţie, în imediata vecinătate construindu-se supraetajări pînă la 16 nivele, ceea ce este inadecvat pentru un centru istoric. Adică avem 155 de cazuri de genul acesta. Respectiv, dacă edificiile degradează prin acţiunea factorului uman, vedem că ele degradează şi prin inacţiunea, indiferenţa umană. Şi aici
La Chișinău în 2011
avem în centrul istoric al Chişinăului peste 20 de edificii care se ruinează de la o zi la alta, respectiv se transformă în ruine.”

Europa Liberă: Dle Ştefăniţă, de la 1993, când a fost adoptată Legea privind ocrotirea monumentelor , s-au perindat cohorte de birocraţi plătiţi să-i doară capul de păstrarea patrimoniului arhitectural. Un registru naţional al monumentelor a fost publicat şi oficializat, ca să spunem aşa, abia peste vreo 17 ani….

Ion Ştefăniţă:
„Iată cu o restanţă de 17 ani a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 2 februarie 2010 Registrul naţional al monumentelor, pe cînd acest lucru trebuia să se întîmple imediat atunci cînd a trecut legea prin Parlament, în 1993. Iată acest caz s-a întâmplat odată cu reorganizarea acestei instituţii şi, respectiv, a fost publicat acest registru.”

Europa Liberă: Întrebarea de fapt era cum se poate întîmpla ca, iată, atîţia şi atîţia vandali ca să spunem aşa, prin inactivitate sau prin activitate premeditată îndreptată împotriva acestui patrimoniu să nu se regăsească în Codul Penal, de exemplu… să nu suporte cel puţin o amendă. Dv. cum explicaţi această situaţie paradoxală, probabil cu valoare de unicat în acest domeniu?

Ion Ştefăniţă:
„Este o explicaţie şi pentru acest moment. Activînd timp de un an şi jumătate în această instituţie, sesizînd organele de drept pe un caz sau altul, - de fapt avem 21 de sesizări în organele procuraturii -, spre regret nu avem încă un precedent în care cel care a demolat un edificiu cu statut protejat să fi fost pedepsit.

Legea, aşa cum este, cu anumite lacune, nu a fost respectată. Legea ocrotirii monumentelor spune că cel care a demolat este responsabil să readucă în starea iniţială monumentul. Şi
iată dacă fac trimitere la o adresă - Petru Movilă 27 B – caz concret şi respectiv cînd Procuratură îmi dă răspuns că nu este componentă de infracţiune, dar vedem că monumentul a fost afectat, parţial demolat, şi iată...”

Europa Liberă: Dar ce este dacă nu întruneşte componentele infracţiunii? Este o declaraţie de dragoste faţă de capitală?

Ion Ştefăniţă:
„Vreau să vă spun că corupţia în instituţiile de profil persistă foarte mult. Noi rugăm şi mesajul agenţiei este în continuare ca să se ia o atitudine responsabilă faţă de acest domeniu care iată că degradează şi regretăm faptul că noi, care ne declarăm aderarea la UE şi cei noi care am ratificat o serie de convenţii – Convenţia privind protecţia patrimoniului cultural, Declaraţia privind reabilitarea centrului istoric alături de ceilalţi 19 primari din UE – iată cu nu implementăm nimic în practică. Iată că agenţia care monitorizează cum se implementează în practică aceste convenţii iată că avem anumite bariere în activitatea noastră. Chiar ni s-a declarat o persecutare a acestei agenţii.”

Europa Liberă: Ce fel de bariere, ce fel de persecuţie?

Ion Ştefăniţă:
„Nu este un secret. Chiar de la tribuna centrală în Consiliul municipal Chişinău, arhitectorul-şef a declarat că această agenţie trebuie să fie persecutată din start, cu motivul că ne amestecăm în administraţia publică locală. Această agenţie monitorizează atît la nivel de municipii, cît şi la nivel naţional situaţia privind respectarea legislaţiei cu privire la protecţia monumentelor. Şi iată că atunci cînd am dat acest tablou trist din centrul istoric al Chişinăului, a venit şi acest feed-back, da? Răspuns din partea administraţiei publice locale.

Mesajul nostru esten în continuare – să fie o colaborare, să fie o responsabilitate atît din partea direcţiilor care eliberează autorizaţiile de demolare, autorizaţiile de reconstrucţie, restaurare pentru fiecare edificiu, să fie consultate şi, respectiv, avizate de Consiliul Naţional al Monumentelor de pe lîngă Ministerul Culturii, atunci cînd vorbim despre un monument de importanţă naţională.”

Europa Liberă: Cine, a propos, stabileşte sau ar trebui să stabilească valoarea arhitectural-istorică a unui edificiu sau altul, astfel încât să încuviinţeze sau nu eventuala demolare?

Ion Ştefăniţă:
„Agenţia se orientează după legislaţie, dar şi după Registru. Avem registru, cu cele 5460 de monumente. Respectiv noi monitorizăm fiecare edificiu care are statut de monument. Cine stabileşte? Este Academia de Ştiinţe, Institutul patrimoniu cultural şi Ministerul Culturii care stabilesc valoarea arhitecturală, de artă, de istorie a unui monument sau altul. Iată că am înţeles că la nivel local se lucrează asupra unui nou registru municipal şi, respectiv, a fost făcut şi un moratoriu de către primarul general asupra zonei istorice, centrului istoric al Chişinăului.


Dar în pofida acestui fapt, iată constatăm regretabil că pe parcursul anului 2011, iată în cele patru luni ale acestui an, avem deja cinci cazuri – tre de demolare şi două de tentativă de demolare. Acest lucru se întîmplă în continuare.

Fac trimitere la ultimul caz – cea mai veche instituţie din Basarabia, Şcoala de agrivultură datată cu 1842, iată că în aceste clipe se demolează... Şi regretăm faptul că, iarăşi, dacă vorbesc despre iresponsabilitatea organelor de drept, şi aici mă refer la cazul cînd de Ziua Internaţională a Monumentelor, pe care am serbat-o luni, poliţia nu a întreprins absolut nici o măsură pentru a stopa lucrările acestea de demolare din strada Sarmizegetusa 48, bloc 12.”

Europa Liberă: De ce se întîmplă acest lucru, dle Ştefăniţă, şi în general de exemplu Agenţia pe care o conduceţi ce competenţe, putere are pentru a stopa demolările sau compromiterea unor monumente? Există cineva capabil, abilitat şi cu toate puterile, pîrghiile necesare pentru stoparea unor astfel de acte?

Ion Ştefăniţă:
„Din păcate, agenţia nu are dreptul să amendeze. Are dreptul să sesizeze organele de drept şi să transmită acest mesaj către opinia publică asupra situaţiei din domeniu. Ceea ce ea face zi cu zi – toţi specialiştii din cadrul agenţiei sunt prezenţi în centrul istoric al Chişinăului şi în republică. Dar mai departe lanţul de acţiuni nu se
Pe strada O. Goga la Chișinău
îndeplineşte. Atunci cînd se cere poliţiei să stopeze, atunci cînd se cere inspecţiei de stat în construcţie să meargă la faţa locului, ei trebuie să meargă şi respectiv să stopeze, procesul verbal să fie întocmit şi, respectiv, fiecare caz în parte să ajungă în procuratură şi apoi în judecată.. Iată că acest lanţ de acţiuni nu se realizează.”

Europa Liberă: Daţi-ne măcar un motiv-două să credem sau să sperăm că distrugerea, demolările, profanarea, dacă vreţi, este cel puţin încetinită… E vreun motiv de optimism în această privinţă, dle Ştefăniţă? Măcar unu?

Ion Ştefăniţă:
„Eu vreau să rămîn optimist. Este un semnal de la inspecţia de stat în construcţie şi m-au sunat, vor să mergem spre o colaborare. Primăria salută această iniţiativă cu moratoriu pentru centrul istoric, salută iniţiativă cu proiectul acesta de informare şi punere în valoare cu instalarea plăcilor pe monumente. Adică, se vede deja că acest subiect a devenit prioritar pe agenda Primăriei sau la nivel de minister. Iată la minister se lucrează pe o serie de regulamente, legea cu privire la ocrotirea monumentelor istorice care stă în programul de acţiune a guvernului. Spre ca
Pe strada Mateevici la Chișinău
acest program să se realizeze în următorii patru ani şi acest subiect să fie prioritar în domeniul culturii.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, degeaba vaiete şi plăcuţe de monument protejat puse pe pereţi, dacă nu se vor găsi bani… În general, ce mijloace financiare există destinaţi pentru reabilitarea tezaurului arhitectural al R. Moldova?

Ion Ştefăniţă:
„Dacă vorbim despre buget, şi aici avem o problemă foarte complicată. Pentru anul acesta, 2011, iată că s-au alocat doar 3 milioane de lei pentru restaurarea edificiilor cu statut de monument, ceea ce nu salvează nici nu ştiu cîte procente din faţada unui singur edificiu. Dacă vorbim de cifre, într-adevăr este nevoie de un buget colosal pentru a reabilita şi a restaura acest patrimoniu. Pentru că dacă fac trimitere şi la cifrele din republică, unde situaţia este foarte, foarte complicată şi vedem că ele se ruinează deja prin inacţiune, indiferenţă şi lipsă financiară.

Vreau să vă spun că din registrul monumentelor, cele 16 biserici de lemn noi deja nu le mai avem. Ele fie că sunt în ruine, fie, dacă veţi merge la Hiliuţi, raionul Rîşcani sau în satul Donduşeni, raionul Donduşeni, veţi vedea că aceste biserici deja sunt la pămînt. Şi este regretabil că se întîmplă acest lucru, indiferenţa persiată şi este de datoria noastră să abordăm acest subiect şi să spunem că dacă nu acţionăm astăzi, este riscul ca aceste biserici să le vedem numai în nişte imagini de arhivă.”

Europa Liberă: Am fi dorit, dle Ştefăniţă, nişte accente mai optimiste, ca să spunem aşa, dar...

Ion Ştefăniţă:
„Vreau să fiu optimist, vreau să vorbesc de bine, dar atunci cînd situaţia este de aşa natură, trebuie să reflectăm situaţia reală, n-avem încotro. Dar dacă să încheiem pe bine, pe parcursul anului 2010 am reuşit împreună cu Ministerul Custurii să accesăm primele fonduri auropene. Se va restaura primul edificiu cu statut de monument din centrul
Pe strada Șciusev la Chișinău
istoric al Chişinăului de pe strada Şciusev 103. Adică Ministerul Asfacerilor Externe al Italiei, împreună cu biroul UNESCO Veneţia au donat R. Moldova o sumă de un milion de lei, care iată este un început. Ca să rămîn optimist, vreau să luăm exemplu colegilor din România care au un buget de 300 de mln. de euro. Iată că în cazul în care R. Moldova va accesa asemenea fonduri, rămînînd optimist, voi spune că sperăm că vom reuşi să reabilităm ceea ce este în degradare la momentul actual.”

Europa Liberă: Dle. Ştefăniţă, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG