Fostul ministru Alexandru Tănase a pledat consecvent pentru o reformare radicală a instituţiilor judecătoreşti. Pe lista sa de priorităţi figura reconsiderarea rolului Curţii Supreme de Justiţie, astfel încît în final să devină un tutore abilitat să uniformizeze practicile judecătoreşti, prin interpretarea legislatiţiei. Despre acest obiectiv vorbea recent Alexandru Tănase la adunarea anuală a judecătorilor. Ceea ce nu le-a spus însă ministrul judecătorilor CSJ este că asta ar fi însemnat o reducere inevitabilă a corpului de magistraţi. De la 49 cîţi sunt în prezent, la 19 sau chiar 15 după reformare.
O altă propunere viza şi competenţele Consiliului Superior al Magistraturii – considerat un fel de parlament al judecătorilor. CSM ar fi trebuit să aibă un diapazon mai restrîns de competenţe, dar totodată mult mai clare. Ministrul propunea, de exemplu, să fie atribuită o autonomie totală colegiului disciplinar şi celui de calificare de pe lângă această instituţie. Asta după ce cazul Muruianu a demonstrat că orice sancţiune decisă de colegiul disciplinar poate fi invalidată de CSM.
Ministrul Tănase opta, la fel, pentru o reducere a numărului de judecătorii de sector, fortificarea în schimb a celor rămase şi specializarea magistraţilor din primele instanţe, la fel ca în instanţele de apel şi recurs. Se dorea, de asemenea reducerea numărului de Curţi de Apel.
Transferarea ofiţerilor de urmărire penală de sub jurisdicţia comisariatelor de poliţie
Elaborarea unor criterii clare de selectare a judecătorilor este o altă chestiune de pe agenda de reforme pe care o va moşteni succesorul lui Tănase. Rolul CSM în această acţiune ar fi urmat să devină unul matematic, adică de promovare a candidatului ce ar obţine un scor maximal după evaluarea în baza unor criterii fixate în lege.
O prioritate era declarată şi reformarea procedurilor judiciare, considerate în mediile de judecători găunoase ca şi caşcavalul olandez. Transferarea tuturor dosarelor la prima instanţă şi reformarea Curţilor de Apel astfel încât ele să verifice aplicarea corectă a legislaţiei, nu să rejudece cauzele cum se întâmplă în prezent, este o altă opţiune enunţată nu o dată de ministrul Tănase.
O altă propunere de reformă viza rolul procuraturii şi al organului de urmărire penală. Transferarea ofiţerilor de urmărire penală de sub jurisdicţia comisariatelor de poliţie sub cea a procuraturii este ceea ce se dorea în scopul declarat de eficientizare a anchetelor penale.
Solicitat să comenteze plecarea ministrului liberal-democrat de la Ministerul de Justiţie, unul dintre fruntaţii PLDM, deputatul Mihai Godea spunea recent că reformele în justiţie vor continuă, cu sau fără Tănase. L-am întrebat pe juristul Vladislav Gribincea, preşedinte al Centrului de Resurse Juridice, dacă împărtășește optimismul şefului fracţiunii PLDM în legislativul moldovean.
Vladislav Gribincea: „Reformele în justiţie au fost scrise în programul de guvernare. Prin urmare, dacă există voinţă politică pentru promovarea acestora, ele ar trebui să fie implementate. Să vedem dacă timpul va confirma spusele lui Godea. Până acum, acte importante de reformă în justiţie nu au existat. Şi am văzut o rezistenţă enormă pe interiorul sistemului. Probabil hârtia de turnesol în tot sistemul acesta este lichidarea instanţelor economice. Acest proiect se află de două luni pe masa Parlamentului. Au fost adoptate multe altele mult mai puţin importante, nu şi acesta.”
Iată însă ce crede preşedintele CSM, Nicolae Timofti, despre reformele enunţate până acum de ministrul Tănase:
Nicolae Timofti: „Când în 95 au fost adoptate legile cu privire la CSM, statutul judecătorului, organizarea judecătorească, colegiul de calificare, a celui disciplinar, noi le-am discutat înainte de a fi adoptate 4-5 ani. E clar că viaţa nu stă pe loc, trebuie modificări. Dar mi se pare că se fac nişte propuneri prea radicale. Fără a se face o analiză profundă la toată situaţia. Eu înţeleg – sunt probleme. Dar trebuie prevăzute consecinţele, să nu ne trezim că ne-am grăbit. E mai uşotr să distrugi decât să construieşti.”
L-am întrebat şi pe Victor Popa, preşedintele comisiei juridice parlamentare ce şanse au reformele iniţiate de Ministrul justiţiei să-şi continue calea.
Victor Popa: „Programul de guvernare e al alianţei. MJ doar le sonoriza, asta nu înseamnă că plecarea lui Tănase va duce la o schimbare de optică, de reforme. Ceea ce scrie în program trebuie să fie aplicat în viaţă, indiferent de va fi Tănase sau nu. Programul a fost adoptat de alianţă, partidele le-au acceptat. Este un program comun de guvernare, aşa că reforma justiţiei va fi dusă la bun sfârşit. Haideţi să nu încurcăm iţele, că el s-a certat cu Filat şi a găsit o justificare, este treaba lor personală. Pe reforme concrete vom discuta atunci când vom fi în posesia proiectelor de legi care vor fi elaborate”
Întrebat dacă legislativul actual are de gând să revină la lichidarea instanţelor economice, proiect promovat în legislatura trecută de ministrul Tănase, dar respins de partenerii de coaliţie ai liberal-democraţilor, Victor Popa ne-a spus că prioritară acum este problema alegerii şefului statului. Toate celelalte reforme ar trebui să-şi aştepte rîndul, crede deputatul.
