Aşadar, ghidaţi şi încurajaţi de membrii formaţiilor „Gîndul Mîţei” şi „Snails”, dar şi de interpreta Doiniţa Gherman, vreo 300 de tineri au curăţat sîmbăta trecută albia Bîcului din centrul Chişinăului. Ziceam anterior că gestul cîntăreţilor trebuie salutat. Unde mai pui că el subminează o prejudecată răspîndită aici, aceea că vedetele recente se gîndesc numai la glorie şi bani.
Eram curios să aflu ce „comori” vor găsi tinerii în albia Bîcului. Şi ele au fost găsite cu uşurinţă. În numai cîteva ore, voluntarii au adunat 16 tone de gunoaie! Albia rîului muribund era plină cu sticle de bere şi votcă, plasticuri, pungi de tot felul, lenjerie şi încălţăminte uzate, resturi de mîncare şi chiar... prezervative. Un tutti frutti halucinant, nu-i aşa? Numai simpla enumerare a „comorilor” depistate de tineri ne arată ce înseamnă în realitate pentru chişinăueni răul Bîc. El e perceput ca un fel de tomberon, ca o gunoişte.
Şi apoi gîndiţi-vă, stimaţi ascultători, că cele 16 tone adunate în cîteva ore sînt doar o picătură a oceanului de murdărie care tronează în întreaga albie a rîului. Dacă ai merge cîţiva kilometri de-a lungul rîuleţului, ai descoperi alte tone, alte mormane dizgraţioase. Pe acestea cine oare le va aduna? Că doar n-o să umble mereu cu sacii cîntăreţii prin albia Bîcului... Şi chiar dacă ar face-o, lucrurile nu s-ar schimba din temelie, fiindcă populaţia debusolată a tranziţiei ar arunca în continuare deşeurile acolo.
Dacă stau să mă gîndesc mai bine, dacă îmi amintesc de alte ţări pe care le-am vizitat, mi se furişează în suflet convingerea că Republica Moldova e una dintre cele mai murdare şi neîngrijite ţări din lume. Nişte oameni harnici şi blajini, unii trecuţi prin subotnicele comuniste, aruncă gunoaile alandala cu nonşalanţă, fără nici o jenă. De ce sînt atît de iresponsabili? De ce le place să trăiască printre nămeţi de murdărie? Am impresia că sînt nişte întrebări pentru care nu există un răspuns. E ceva care nu se înscrie în tiparele logicii. E ceva ce pare să aibă legătură mai degrabă cu psihologia abisală…
