Linkuri accesibilitate

Maximillian Katz: În cele două decenii de la căderea comunismului, în România nimeni nu a fost pedepsit pentru declaraţii antisemite.


Antisemitismul îmbracă în ziua de astăzi forme noi şi este răspândit cu ajutorul tehnologiilor informaţionale tot mai populare, iar în Europa multe guverne n-au găsit încă, sau nici n-au început să caute metodele de a-l combate. Este una din concluziile conferinţei OSCE pe tema antisemitismului ţinută la Praga.

Tabloul final al conferinţei de la Praga nu este deloc optimist. Mulţi vorbitori au constatat că în vreme ce în estul Europei combaterea serioasă a anti-semitismului nici nu a început, în vest, unde se credea că prejudecăţile au apus, ele reapar în forme noi, graţie comunităţilor musulmane din ţări ca Franţa sau Olanda, huliganilor din fotbal care identifică presupuse rădăcini evreieşti ale unor cluburi şi intelectualilor care-şi deghizează antisemitismul în critici nefondate la adresa Israelului.

În vestul şi estul Europei, deopotrivă, anti-semiţii au în ziua de azi o armă nouă: internetul, cu care pot atinge şi influenţa un număr sporit de conştiinţe. Şeful delegaţiei italiene la OSCE, Gianfranco Varvesi a spus de pildă că în ultimii doi ani site-urile antisemite identificate de autorităţile de la Roma au ajuns de la 500 la 1200.

În privinţa fostelor ţări comuniste, la conferinţa de la Praga a părut să predomine opinia că deşi multe dintre ele au adoptat legi pentru combaterea rasismului, anti-semitismului şi altor forme de intoleranţă, aceste legi nu sunt aplicate.

Maximillian Marco Katz este fondatorul şi directorul naţional al Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România: „Da, în România există o lege, legea 107 din 2006, care prevede şi interzice de fapt distribuirea rasismului, antisemitismului atât în discursurile publice sau prin alte platforme şi acest lucru chiar întâmplându-se în România nu a fost sub nici o formă sancţionat.”

Maximillian Katz spune că în cele două decenii de la căderea comunismului, în România nimeni nu a fost pedepsit pentru declaraţii antisemite, deşi asemenea declaraţii sunt prezente frecvent în discursul public.

Maximilian Katz: „În discursul public al unor politicieni - şi specific: al unor politicieni, care sunt cu tradiţie pe linia antisemită, antisemitismul apare, este la nivel declarat, deschis, fără nici un fel de reţinere, dar din păcate nimeni în România nu se autosesizează, nu se sesizează, iar lucrurile rămân pur şi simplu la nivelul la care au fost tratate şi în urmă cu mulţi ani.” Maximillian Katz ne-a mai spus că în privinţa anti-semitismului, România a dat de fapt înapoi faţă de anii când se pregătea să intre în UE şi făcea, de dragul aderării, reforme.

Toţi participanţii la conferinţa de la Praga au fost de acord că antisemitismul este în creştere în Europa şi în Orientul Mijlociu. Dar în privinţa soluţiilor, părerile sunt uneori diferite.

În vreme ce europenii înclină spre înăsprirea pedepselor pentru discursul antisemit, americanii cred că interdicţiile nu funcţionează şi că mai bună este abordarea pozitivă.
Hannah Rosenthal este emisar special al Departamentului de Stat pentru monitorizarea şi combaterea antisemitismului.

Hannah Rosenthal a spus că în Statele Unite, unde libertatea de expresie este sacrosantă, discursul intoleranţei este criticat, iar statul şi societatea civilă încearcă să-i opună cât mai mult un discurs în favoarea toleranţei.

Rosenthal atrage atenţia că dacă antisemitismul este în creştere până şi în Germania, ţara europeană care din raţiuni istorice ia cel mai în serios acest fenomen, înseamnă că actualele politici europene în domeniu nu funcţionează.

Demnitarul de la Washington crede că mult mai eficiente sunt campaniile în favoarea toleranţei, găsirea de căi prin care partea tolerantă a societăţii să se exprime cât mai sonor. Un gând împărtăşit şi de unii din participanţii europeni la conferinţa de la Praga, care au subliniat cât de importantă este educaţia în spiritul toleranţei, şi-au deplâns faptul că ea nu este sprijinită destul mai ales în estul Europei.

Iar delegaţi din Ucraina şi Polonia, de pildă, au mai spus că dintre proiectele de combatere a antisemitismului cele mai de scucces au fost cele care prezintă cultura şi modul de viaţă al evreilor, punând în locul prejudecăţilor imaginea adevărată a unui popor iubitor de viaţă, înzestrat şi dornic să trăiască în pace cu toată lumea.
XS
SM
MD
LG