Ucraina l-a declarat pe Bulgakov „imperialist rus” și „ucrainofob”. Monumentul său din Kiev va fi demontat

Acum, prezența numelui lui Bulgakov în spațiul public este interzisă prin lege, iar monumentele sale vor fi considerate drept „propagandă a politicii imperiale rusești”.

În Ucraina există mai multe străzi care poartă numele lui Mihail Bulgakov (1891-1940). În centrul Kievului, din 1991, funcționează un muzeu în casa în care a locuit cea mai mare parte a vieții sale celebrul autor al romanelor „Maestrul și Margareta” și „Inimă de câine”. Alături, se află o statuie a scriitorului. Proza și piesele sale de teatru sunt studiate în școli și universități.

Totuși, în ultimii ani, membri ai Institutului Memoriei Naționale și câțiva politicieni ucraineni au cerut „interzicerea” lui Bulgakov, afirmând că scriitorul ar fi fost nu numai un critic al puterii sovietice, ci și unul din cei care ar fi glorificat „imperialismul rus” - ideologie promovată de Kremlin.

Până nu demult, aceste discuții s-au purtat, mai ales, într-un cadru academic. Acum, un grup de expertiză al Institutului Memoriei Naționale de la Kiev l-a declarat oficial pe Bulgakov ca fiind „ucrainofob” și l-a trecut pe o listă a personalităților ce întruchipează „simboluri ale politicii imperialiste ruse”.

Potrivit concluziilor raportului, străzile ce poartă numele lui Bulgakov, dar și locurile sau persoanele juridice, ar trebui redenumite, iar monumentele și plăcuțele comemorative - demontate.

Concluziile aparțin unui grup alcătuit din nouă membri ai Institutului și au fost publicate pe 3 aprilie, după aprobarea lor cu o săptămână mai devreme.

În raportul de expertiză asupra personalității lui Mihail Bulgakov se spune că nu există niciun personaj ucrainean în operele sale care să fie prezentat într-un mod pozitiv. Raportul susține că scriitorul a parodiat sau a denaturat într-un mod batjocoritor limba ucraineană, a ridiculizat biserica autocefală ucraineană și a negat însăși existența națiunii ucrainene. Drept argumente, autorii raportului au invocat citate din operele lui Bulgakov, precum „Garda albă”, „Zilele turbinelor” sau „În noaptea de 3”.

„Mihail Bulgakov este un imperialist prin viziune, un ucrainofob înfocat (...). Scriitorul, în ciuda anilor de viață petrecuți la Kiev, i-a disprețuit pe ucraineni și cultura lor, a urât aspirația ucrainenilor la independență, a făcut remarci negative despre formarea statului ucrainean și guvernul acestuia. Dintre toți scriitorii ruși din acea perioadă, el este cel mai apropiat de ideologiile actuale ale putinismului și de justificarea de către Kremlin a etnocidului din Ucraina”, se afirmă în raportul de expertiză.

Replica Muzeului Bulgakov: „I-au atribuit opiniile personajelor sale”

Decizia Institutului a fost criticată de Muzeul lui Mihail Bulgakov din Kiev, care a supraviețuit, în 2022, unei tentative a autorităților de a-l închide.

Într-o primă reacție, fondatorul muzeului, Anatoli Konceakovski, a declarat că toate constatările experților „nu corespund realității”.

„Totul în concluzia lor este inventat, este o minciună. Documentul l-au întocmit persoane care nu s-au edificat în această chestiune. (...) Opiniile personajelor sunt atribuite lui Bulgakov. Dar o operă de artă este o ficțiune. În scrisorile și jurnalele lui Bulgakov însă nu există nicio dovadă că acesta ar fi fost împotriva Ucrainei”, a spus Konceakovski, citat de presa ucraineană. El a adăugat: „Bineînțeles, vom contesta [raportul] și vom depune petiții”.

A urmat o declarație a Muzeului lui Bulgakov, care a respins, una câte una, concluziile membrilor Institutului Memoriei. Între altele, muzeul îi acuză de „incompetență” și deplânge faptul că Institutul nu a cerut părerea unor specialiști în domeniu.

Opt din cei nouă semnatari ai expertizei, afirmă muzeul, nu sunt specialiști în studii literare, deci nu pot da evaluări competente despre Bulgakov și opera sa.

Autorii raportului, pur și simplu, „îi atribuie lui Bulgakov și familiei sale declarațiile personajelor literare din operele sale, într-o formă categorică, emoțională și colorată negativ”, se spune în declarația muzeului lui Bulgakov.

Drept „falsuri” califică muzeul constatările Institutului precum că Bulgakov ar fi fost „monarhist” sau „imperialist”, sau că limba ucraineană îi provoca „iritare”. Muzeul respinge și teza că Bulgakov „simpatiza bolșevicii”, care i-au interzis operele și le-au extras din biblioteci în 1929. „Bulgakov nu a fost, nici în Rusia țaristă, nici în URSS, membru al vreunul partid sau al organelor ce promovau politici imperiale, nici membru al mișcărilor ce împărtășeau aceste politici, și nu a desfășurat personal asemenea activități”, se mai spune în declarația muzeului.

Într-un interviu pentru televiziunea Current Time, directoarea muzeului, Ludmila Gubianuri, a declarat că muzeul nu neagă „ambiguitatea” personalității scriitorului, dar afirmațiile din raportul Institutului sunt complet „neargumentate”.

Gubianuri a spus că, după începutul războiului din Ucraina în 2022, angajații muzeului au început să lucreze la schimbarea conceptului „Casei Turbinîh”, în care a locuit Bulgakov, dar și alte personalități ucrainene.

„Suntem între două lumi – una albă și alta neagră. Admiratorii lui Bulgakov spun că nu trebuie să facem nimic, să nu modificăm nimic. Alții ne spun: „Afară cu voi, și cu Bulgakov al vostru”. De aceea, nu putem să rămânem așa cum am fost până la 24 februarie, și să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic”, a spus Ludmila Gubianuri.

Operele lui Bulgakov nu sunt interzise. „Pur și simplu, nu vrem să-l glorificăm în spațiul public”

Șeful Institutului Memoriei Naționale, Anton Drobovici, unde a fost întocmit raportul de expertiză, susține că nimeni nu va închide muzeul lui Bulgakov, iar exponatele vor rămâne la locul lor. Acesta va fi doar redenumit, iar conceptul muzeului va fi schimbat.

De asemenea, nimeni nu interzice citirea operelor scriitorului, a mai spus Drobovici, care este un vechi „adversar” al lui Bulgakov, în interviul pentru Current Time.

„Muzeul Bulgakov din Kiev, cu un nou nume, va fi singurul loc din lume unde se va spune tot adevărul despre Bulgakov - despre antisemitismul său cotidian, despre șovinismul său. Dar și despre cealaltă latură - proiectul său antisovietic. Despre destinul său de scriitor originar din Kiev. Prin urmare, toate încercările de a acuza Ucraina că îl interzice pe Bulgakov nu sunt întemeiate. Pur și simplu, nu vrem să-l glorificăm în spațiul public”, explică Drobovici.

Jurnaliștii Current Time au discutat și cu deputatul Volodimir Veatrovici, istoric, publicist și fost director al Institutului Memoriei Naționale din Ucraina, și l-au întrebat ce nu i-a plăcut la autorul „Gărzii albe” și al „Maestrului și Margaretei”?

„Bulgakov a fost unul din acei scriitori ruși pe care Rusia i-a folosit și continuă să-i folosească pentru influența sa culturală asupra statelor care au fost cândva dependente de Moscova. Bulgakov a fost, cu siguranță, unul din cei care au glorificat imperialismul rusesc. Un om care a avut o legătură directă cu Ucraina, cu Kievul, s-a manifestat în opera sa ca un scriitor cu o atitudine absolut anti-ucraineană”, afirmă Veatrovici.

Deputatul ucrainean a dat asigurări că operele lui Bulgakov nu vor fi interzise în Ucraina. Totuși, el s-a arătat convins că Ucraina nu are nevoie de străzi care să-i poate numele sau de monumente ale scriitorului.

„Acesta este unul din argumentele pe care Rusia le folosește pentru a demonstra teza cheie care stă la baza agresiunii împotriva Ucrainei - că suntem un singur popor. Dacă respectăm aceiași scriitori, sărbătorim aceleași sărbători, vorbim aceeași limbă - toate acestea sunt pentru ei o dovadă că suntem un singur popor și că nu există o națiune ucraineană separată”, a mai spus Volodimir Veatrovici.

În mai 2023, basorelieful lui Bulgakov de la intrarea în muzeu a fost stropit cu vopsea roșie. Personalul muzeului a decis să îl lase așa, pentru că și acest incident face parte din istorie. Acum, basorelieful, dar și monumentul scriitorului, de lângă clădirea muzeului, vor fi demontate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News