Transparency International apreciază faptul că guvernul Moldovei este condus de două femei, dar recomandă Chișinăului să ducă la capăt depolitizarea instituțiilor anticorupție
Transparency International și-a publicat marți raportul anual despre corupție, care oferă o scară comparativă și din care rezultă, ca principală idee, că în multe țări pandemia a fost un prilej pentru o creștere vertiginoasă a fraudelor și corupției.
Transparency International (TI) este acea organizație non-guvernamentală care supraveghează corupția la scară mondială și care publică un index anual al corupției (Corruption Perceptions Index, CPI), cel pe anul acesta apărând chiar astăzi.
În mare, la scară planetară, ca în cazul oricărei piețe și afaceri mondiale care atinge nevoi imediate, pandemia a stimulat corupția internațională, uneori chiar o corupție de un tip nou. Este ceea ce reiese din acest ultim raport al organizației Transparency International (care analizează de fapt datele anului 2021).
Anul trecut, când vaccinarea se afla pretutindeni abia la început, organizația ajunsese la o concluzie similară: pandemia stimulează corupția pe scară largă.
Raportul spune astfel: COVID-19 „nu e doar o criză sanitară și economică, ci și una a corupției, ducând la pierderea a nenumărate vieți din pricina absenței unui efort global echitabil.” Este vorba în primul rând, desigur, de țări în care autoritățile folosesc sistemul sanitar într-un alt scop decât cel care ar trebui să fie cel principal, al sănătății publice.
Raportul analizează 180 de țări, mergând pe o scară de la 0 (very dirty, foarte murdare, foarte corupte) la 100 (very clean). Mai bine de jumătate din țările planetei sunt sub 50%.
Moldova și corupția. Indexul Transparency International
Mărunt progres în Moldova
Moldova se situează anul acesta pe locul 105 (din 180 de țări analizate). Rusia în schimb - mult mai jos, pe locul 136, iar România - pe locul 66.
Moldova a urcat cu cinci puncte din 2017 încoace, progres care poate fi considerat mărunt, însă nu a regresat, ca alte țări vecine.
Raportul laudă alegerile parlamentare din iulie 2021 și faptul că formațiunea pro-europeană a Maiei Sandu a făcut campanie pe o platformă pro-europeană.
De asemenea, este apreciat faptul că guvernul este condus de două femei. Se recomandă însă Chișinăului să își ducă la capăt angajamentul de a depolitiza instituțiile anticorupție și să reformeze justiția în profunzime.
România: printre ultimele în UE
În schimb, cu toate că România este considerată „un avanpost fidel al NATO”, Transparency Internațional arată că în Uniunea Europeană ea se dovedește a fi una din cele mai corupte țări (la scara UE).
Rezultă astfel din raport că cele mai puțin corupte țări pe continentul european sunt, din nou și poate previzibil: Danemarca, Finlanda și Norvegia, iarăși țările scandinave, iar cele mai corupte țări din UE sunt și anul acesta… Bulgaria, Ungaria și România.
