Linkuri accesibilitate

Igor Dodon și Maia Sandu și-au inventat în campanie fiecare lumea lui, departe de cea a alegătorilor


În dezbaterile electorale televizate, candidații Igor Dodon și Maia Sandu au făcut afirmații eronate, au interpretat creativ datele statistice sau pur și simplu s-au contrazis. În acest episod al Politigrafului analizăm câteva dintre cele mai cunoscute asemenea situații, fără să facem, însă, o listă exhaustivă. Testul cu Politigraful arată, în cazul Maiei Sandu, că nu poți fi în trei guverne fără să ți se lungească nasul. Iar în cazul lui Igor Dodon – că nasul, o dată lungit, așa rămâne, chit că te-ai aflat în opoziție.

Zboruri charter cu avioane private

„A achitat zborul Guvernul Republicii Moldova. Legal și corect”, a declarat Maia Sandu, la prima dezbatere găzduită de Pro TV Chișinău, când Igor Dodon a criticat-o că a zburat cu un avion privat la Doha, pe 10 decembrie 2012, împreună cu premierul de atunci, Vlad Filat. Dodon a mai spus că zborul charter la Doha (Qatar), apoi la Bruxelles și înapoi la Chișinău a costat circa 60 de mii de euro și că „a fost achitat privat, cash, din banii furați din Banca de Economii”.

Liderul socialiștilor nu și-a probat ultimele afirmații, care nu pot fi verificate în totalitate. Dar afirmațiile Maiei Sandu, care a spus că „deplasarea de serviciu” a fost organizată și plătită de Guvern, conform unei Hotărâri de Guvern, este eronată.

Într-un răspuns oficial dat Europei Libere, Guvernul a spus că cheltuielile de transport ale vizitei la Doha „nu au fost achitate din bugetul de stat”. „Cancelaria de Stat a achitat din surse bugetare doar diurna în sumă totală de 337 euro”, se mai spune în răspunsul Guvernului, precizându-se că este vorba de diurna primită de primul ministru de atunci și doi angajați ai Cancelariei de Stat.

În dezbateri, Maia Sandu a mai spus că „este o decizie a Guvernului care autorizează această deplasare”. „Eu eram ministru și am zburat în conformitate cu hotărârea Guvernului”, a spus Maia Sandu.

Dar Hotărârea de Guvern nr. 985 despre vizita la Doha a fost adoptată post-factum, pe 24 decembrie 2012. Când Maia Sandu și restul delegației oficiale urcau, în dimineața de 10 decembrie, în avionul privat Challenger 60, având codul de înregistrare TC-FIB, al companiei turcești FIBA Air, hotărârea nu exista (zborul și avionul au fost identificate de bloggerul Eugen Luchianiuc).

Adoptată cu o întârziere de două săptămâni, Hotărârea de Guvern nu spune nimic despre achitarea transportului. Ea prevede doar componența delegației oficiale care l-a însoțit pe Vlad Filat la Doha, plata diurnei primului ministru și angajaților Cancelariei de Stat. Guvernul nu spune nimic despre achitarea transportului nici în răspunsul la solicitarea de informație adresată de Europa Liberă.

În ultima dezbatere televizată, Maia Sandu a revenit, spunând că este și ea „foarte curioasă” să afle cum a fost achitat acel zbor, într-o confirmare că atunci când a călătorit cu avionul privat nu a știut cine a achitat nota de plată. Despre scopul vizitei în Qatar, o monarhie din Peninsula Arabă, care se conduce după legislația islamică Șaria, Maia Sandu spune că a fost discutarea unor „proiecte de colaborare în educație”. „Am discutat cu ministrul învățământului de acolo și am realizat și proiecte în comun”, a spus Maia Sandu. Căutarea pe site-ul Ministerului Educației cu cuvintele „Qatar” și „Doha” nu dă alte rezultate decât comunicate despre participarea unor funcționari ai ministerului la două conferințe internaționale la Doha, în alte perioade decât vizita Maiei Sandu și un comunicat lapidar despre o convorbire purtată de un ministru adjunct cu ambasadorul Qatarului, la doi ani după vizita Maiei Sandu. Comunicatul din 2014 mai vorbea încă la viitor despre potențiale proiecte de colaborare cu Qatarul „cum ar fi: studierea limbii şi culturii celor două popoare, schimbul de bursieri”.

Igor Dodon a fost și el criticat de Maia Sandu pentru zboruri charter în perioada în care era deputat, cu un avion al companiei Nobil Air, care ar aparține fruntașului democrat Vlad Plahotniuc. Sandu a citat o investigație a comunității de jurnaliști RISE Moldova care prezintă documente ale autorităților ucrainene, sugerând că Igor Dodon a zburat de două ori de la Odessa cu avioane având codul de înregistrare NBL-01 și NBL-02: o dată la Moscova, în iulie 2010 și o dată la Nisa, cu întoarcere prin Geneva, în luna august 2010.

„Stimați cetățeni, Dumneavoastră vi se plătește un avion privat ca să mergeți undeva în deplasare în altă țară? De ce domnului Dodon i se fac asemenea invitații și pentru ce beneficii?”, a întrebat Maia Sandu.

Igor Dodon a recunoscut numai un singur zbor, de la Odessa la Moscova. E a spus că a zburat în 2011, împreună cu soția, cu un avion charter, la invitația unui prieten, care a și achitat zborul. „Este o persoană privată, nu am dreptul să-i dau numele, atât timp cât dânsa nu este de acord”, a spus Dodon despre prietenul care l-ar fi invitat la Moscova. „Nu este politician din Republica Moldova, nu este persoană în funcție de stat în Republica Moldova”, a adăugat Dodon, refuzând să ofere alte detalii despre misteriosul său prieten rus.

Moștenirea în educație, economie, politică

Igor Dodon a criticat-o repetat pe Maia Sandu pentru reformele făcute de ea la Ministerul Educației, în special pentru introducerea camerelor de luat vederi la examenele de bacalaureat pentru descurajarea copiatului.

„În perioada când Maia Sandu a fost ministru al Educației, în premieră, în anii 2012-2015 au fost înregistrate peste 400 de cazuri de suicid și tentative de suicid la copii. Acesta este rezultatul reformelor”, a spus Dodon. Dar afirmațiile acestuia, despre care Maia Sandu a spus că reprezintă o „minciună crasă”, sunt speculații.

El nu a spus care este sursa datelor despre presupusele tentative de suicid și nu a explicat de unde cunoaște ce motive au dus la acestea. Dar datele Biroului Național de Statistică îl contrazic limpede în ceea ce privește numărul tinerilor aflați la vârsta absolvirii liceului, care și-au pusa capăt vieții. În perioada 2012 -2015 invocată de Dodon, numărul cazurilor de suicid a scăzut, de la 30 în 2012, la 9 în 2015. Acte de suicid printre tineri nu au avut loc „în premieră”, cum a spus Igor Dodon. Dimpotrivă, numărul cazurilor de suicid a fost mai mare în anii de până la venirea Maiei Sandu în frunte Ministerului Educației. Datele statistice nu spun nimic despre motivația celor care și-au pus capăt zilelor.

Afirmația lui Igor Dodon a trezit reacții din partea experților. Directoarea asociației Altruism, Liuba Cebanu, a spus despre ele că sunt „iresponsabile, nu corespund adevărului și sunt jignitoare față de familiile care și-au pierdut copii prin suicid”.

Igor Dodon a mai atacat-o pe Maia Sandu, spunând că, din cauza reformelor acesteia în Educație, „cinci mii de profesori au fost dați afară”, iar „sute de școli” au fost închise. Sunt afirmații pe care Igor Dodon le-a făcut și în trecut, și care au fost analizate deja la rubrica Politigraf: închiderea școlilor și concedierea profesorilor prin așa numita „optimizare” a fost chiar ideea sa, de pe când era ministru comunist al Economiei și Comerțului (urmăriți mai jos un video satiric din arhiva Politigrafului, produs în august 2015).

În dezbaterile electorale recente, Maia Sandu l-a atacat la rândul său pe Igor Dodon, spunând că închiderea școlilor este și o consecință a stării deplorabile a economiei la care ar fi contribuit și el, în trecut, ca ministru. „În perioada cât Igor Dodon a fost ministru al Economiei, numărul populației angajate s-a redus cu 130 de mii”, a spus Maia Sandu.

Datele Biroului Național de Statistică arată că situația s-a înrăutățit într-adevăr în perioada 2006-2009, dar nu atât de mult. Numărul salariaților a scăzut cu mai puțin de 52 de mii de la începutul anului 2006, până la sfârșitul anului 2009. Numărul populației ocupate s-a redus din 2006 până în 2009 cu mai puțin de 73 de mii. În ambele cazuri sunt cifre mai mici decât cele avansate de Maia Sandu.

Cei doi candidați s-au mai angajat într-o dispută pe tema exportului. Maia Sandu a afirmat că exporturile în Uniunea Europeană au crescut după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE în 2014 și au ajuns, în 2015, la peste 60 la sută din totalurile exporturilor moldovene. Igor Dodon a insistat că exporturile moldovene în UE au scăzut în cifre reale.

Datele statistice le dau dreptate ambilor, dar și Dodon și Sandu au interpretat statisticile în mod creativ.

Exporturile moldovene în UE au scăzut cu aproape 28 de milioane 400 de mii de dolari în 2015 față de 2014. Dar ele au scăzut o dată cu prăbușirea întregului export din cauza crizei cauzate de furtul miliardului. Exporturile în UE au scăzut într-o măsură mult mai mică decât cele în alte țări, cu numai 2,3% față de scăderea de 16% a tuturor exporturilor.

Exporturile în UE au ajuns într-adevăr să constituie 60% din totalul exporturilor moldovene în 2015. Dar proporția a crescut datorită scăderii exporturilor în alte părți, nu datorită majorării exporturilor în UE.

În timpul dezbaterilor televizate, Igor Dodon a făcut mereu asocierea între Maia Sandu și „guvernarea oligarhică”, spunând că a fost votată de trei ori de actualii adversari din Partidul Democrat ca să devină ministră. „Ca răspuns, la începutul lunii ianuarie (2015 n.r.), l-ați votat pe finul lui Plahotniuc în funcția de președinte al Parlamentului”, a spus Dodon despre alegerea lui Andrian Candu ca spicher, adăugând că votul a fost unanim. Dodon a arătat și o fotografie, care ar fi înfățișat-o pe Maia Sandu ridicând mâna la votul pentru Candu.

Dar Sandu l-a contrazis spunând că nu a votat pentru Candu, iar votul a fost secret.

Stenograma ședinței Parlamentului din 23 ianuarie 2015 confirmă spusele Maiei Sandu că votul a fost secret, așa încât fotografia demonstrată de Dodon drept dovadă că ea l-a votat pe Candu spicher este falsă. Stenograma mai arată ca alegerea lui Candu nu s-a făcut unanim. La votul secret, un deputat s-a pronunțat împotrivă, fiind posibil că acesta a fost votul Maiei Sandu.

Alegerile au trecut și au un singur învingător. Dar nici unul din cei doi candidați nu dispare din politică, cu năravurile sale cu tot. În cazul Maiei Sandu, testul cu Politigraful arată că nu poți fi în trei guverne în perioada furtului miliardului fără să ți se lungească nasul. Iar în cazul opozantului de odinioară, Igor Dodon, care a fost eroul altor două episoade ale Politigrafului în trecut, testul arată că nasul, o dată lungit, așa rămâne.

Editor: Mircea Țicudean

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG