Linkuri accesibilitate

Stefan Schennach: „Moldova trebuie să își găsească identitatea, ca stat de sine stătător”


Stefan Schennach

Stefan Schennach

În direct de la Strasbourg cu președintele Subcomisiei pentru conflictele înghețate din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

După o pauză de doi ani, negocierile în format 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean au fost reluate în vară, în Germania, după o pauză de doi ani. Președinția germană a OSCE a adoptat o așa numită „politică a pașilor mici” propunând măsuri de consolidare a încrederii cu impact imediat asupra populației: recunoașterea diplomelor de studii și a plăcuțelor auto transnistrene, precum și restabilirea legăturii telefonice peste Nistru. Prezent în septembrie la Chișinău - în aceeași perioadă în care și Dmitri Rogozin, reprezentantul președintelui rus Vladimir Putin pentru Transnistria, s-a aflat în Moldova - reprezentantul președintiei germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, a deplâns faptul că „găsirea unei soluții în conflictul de pe Nistru se află prea jos în ierarhia de priorități a societății moldovene”. Cu toate acestea, „suntem mai aprope ca oricând de o soluție”, este de părere Stefan Schennach, președintele Subcomisiei pentru conflictele înghețate din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). „Totul s-a schimbat o dată cu ultima revoluție, ca să spunem așa, din Ucraina. Transnistria nu mai este atât de mult în atenția Federației Ruse așa cum era odată”, explică într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, politicianul socialist austriac.

Europa Liberă: Domnule Schennach, la începutul acestui an, când APCE a decis înființarea Subcomitetului pentru conflicte înghețate, declarați că o soluție pentru Transnistria este cel mai simplu de găsit. Vă mențineți declarația?

Stefan Schennach: „În lume există diferite conflicte înghețate. Există conflicte mai vechi de 20 de ani. Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabach și să nu uităm nordul Ciprului, care este conflictul cu durata cea mai lungă dintr-un stat membru al Consiliului Europei și UE. Când Ciprul a devenit stat membru al UE, întreaga insulă s-a alăturat UE, nu doar sudul. Reiterez ideea că Transnistria este conflictul cel mai ușor de rezolvat. Unul dintre motive este că războiul din anii '90 nu a avut magnitudinea celorlalte. Sigur a fost război și nu vom uita niciodată, pentru că au murit oameni acolo. Dar nu a avut amploarea celor din Osetia de Sud, din Karabach sau din Cipru, unde au staționat mai bine de 35 de ani trupe ONU.

Totul s-a schimbat după ultima revoluție din Ucraina. Transnistria nu mai este atât de mult în atenția Federației Ruse așa cum era odată. În plus, rușii nu doresc să fie în atenția lumii cu problemele pe care le au cu atâtea țări. Transnistria este foarte mică și, de fapt, nu poate supraviețui singură. Acum, că granița cu Ucraina este închisă, singura posibilitate a autorităților transnistrene este să treacă prin Chișinău, să facă tot ce făceau în Ucraina în Chișinău. Chiar și pentru discuții politice. Asta ne spune că ceva se schimbă și trebuie să folosim această schimbare.

În teritoriile unde se află conflicte înghețate oamenii de rând sunt cei care suferă, nu politicienii sau liderii. Oamenii de rând sunt privati de bunuri si libertate, politicienii pot să plece, pot circula, au pașapoarte. Oamenii de rând au probleme pentru că educația lor nu este acceptată oriunde în lume, pașapoartele lor sunt recunoscute. Autoritățile de la Chișinău și Tiraspol trebuie să colaboreze, trebuie să dorească o soluție, trebuie să găsim un model.”

Europa Liberă: În septembrie, guvernul moldovean a respins un decret al așa numitei conduceri de la Tiraspol potrivit căreia Transnistria ar fi trebuit să revină la rezultatele unui referendum din 2006, când populația a votat pentru independență și alipirea la Federația Rusă. Aceasta este ceea ce se crede, ceea ce se speră la Tiraspol. Acum Dvs. insistați cu această abordare optimistă, că sfârșitul acestui conflict este aproape.

Stefan Schennach: „Uitați, găgăuzii, care sunt în Moldova, au votat și ei același lucru la un referendum. 80% dintre găgăuzi vor să fie parte a Rusiei. Cu toate acestea, au rămas, sunt în

Moldova trebuie să își găsească identitatea, ca stat de sine stătător...

Republica Moldova. Cel mai important lucru pentru Moldova este să își găsescă identitatea. Să iasă din această abordare care îi face să pără un apendix, fie al României, fie al Federației Ruse. Moldova trebuie să își găsească identitatea, ca stat de sine stătător. Există partide a căror singură idee în program este „înapoi în România”. Pe cine ajută asta? Are vreun sens? Unii vor în Rusia, alții vor în România…”

Europa Liberă: Și nimeni nu vrea în Moldova…

Stefan Schennach: „Eu sper că da. Caut mereu moldovenii adevărați. Mai ales că este o țară mică și ne facem griji cu privire la migrație. Zilnic zece tineri moldoveni părăsesc țara. Ce rămâne în urma acestor tineri? Bătrânii și oligarhii. Soluția nu poate fi decât în Moldova, atât pentru Găgăuzia cât și pentru Transnistria.

Acest subcomitet care se ocupă de conflictele între statele membre ale CoE și, în special, cu conflictele înghețate, nu intervine în mecanismele internaționale. Noi avem doar puterea să le propunem acestor țări care sunt mebre ala Consiliului Europei - Rusia nefiind membră a UE, doar aici, la Consiliul Europei puteam discuta cu ea - să le aducem la aceeași masă de negocieri. Am facut-o și cu Nagorno Karabach. Le-am spus, „Hai să nu mai pierdem timpul, nu doar sa vorbim si să aruncăm cu vorbe grele unii spre ceialți. Viața mea nu este fără sfârșit, și la fel ar trebui sa fie și cu conflictele înghețate.

La fel am vorbit și cu Cipru, am avut întâlniri ale unor delegații ale primarilor ciprioți din nord si sud. În Viena am rugat partea transnistreană să aducă pensia profesorilor care predau în grafie latină la același nivel cu a celor care predau limba rusă. Diferența este de 1 la 10. Problema este în curs de rezolvare.”

Europa Liberă: Bun, deci Subcomitetul pe care îl conduceți face eforturi de a-i aduce la aceeași masă a negocierilor pe moldoveni și pe transnistreni. Dar cu cea de-a treia parte din acest conflict cum ramâne?

Stefan Schennach: „Avem si alte părți implicate in acest conflict: Ucraina, Romania și Rusia, desigur. Momentan (n.a. din 2014, de la anexarea Crimeei de către Rusia) Consiliul Europei nu are nici o cooperare cu Rusia. Acum discutăm doar cu așa numitele autoritățile din Transnistria. La primele întâlniri au venit și rușii, apoi la a treia întâlnire nu au venit. Când i-am invitat la a patra întâlnire au spus că pentru moment Transnistria nu mai este o prioritate pentru ei. Ceea ce într-o manieră diplomatică înseamnă: „haideți să găsim o soluție.”

Europa Liberă: Putem spune că pentru prima dată, acest conflict poate fi rezolvat doar prin ințelegerea dintre cele două părți implicate, fără părți terțe?

Stefan Schennach: „Nu, nici Tiraspolul nu este liber să decidă ceva în acest sens fără acordul Rusiei, exact la fel cum Ciprul de Nord nu poate decide ceva fără acordul Turciei. Și este de înțeles acest lucru. Însă la viitoarea intâlnire vreau să invit și țările vecine, Ucraina și România, adică. Si am invitat la Strasbourg, pentru prima dată în istorie, pe Irina Vlah, bașcanul Găgăuziei. Am informat autoritățile moldovene și au fost de acord. A fost pentru când prima dată când găgăuzii nu au părut să mai fie motorul care trage spre est Moldova.”

XS
SM
MD
LG