Linkuri accesibilitate

Ce-a vrut să spună ambasadorul SUA și de ce primește lecții de la București


Ambasadorul american Hans Klemm împreună cu ministrul de externe român Lazăr Comănescu

Ambasadorul american Hans Klemm împreună cu ministrul de externe român Lazăr Comănescu

Între un gest „neinspirat” și „regretabil” ș o dovadă că problemele minorității maghiare nu au fost rezolvate definitiv.

La puțin timp după ambasadorul american la Chișinău, și colegul său de la București s-a trezit în mijlocul unei controverse neașteptate. Hans Klemm a fost criticat de presă și de unii oficiali români pentru că s-a lăsat fotografiat cu steagul secuilor, perceput de unii membrii ai majorității etnice românești drept un simbol naționalist, dacă nu chiar separatist. Sabina Fati are detalii despre discuțiile care au urmat.

Fotografia în care ambasadorul american, Hans Klemm ține de steagul Ținutului Secuiesc împreună cu liderii maghiari din Harghita a răscolit naționalismul latent la toate nivelurile. În România se cultivă încă aversiunea față de maghiari, care constitue aproape 7% din întreaga populație a țării și care sunt majoritari în județele așa numite secuiești, Harghita (84,6%) și Covansa (73,8%), care formează Ținutul Secuiesc, o regiune istorică și culturală, aflată în centrul României fără atribuții administrative și nerecunoscută din punct de vedere juridic de statul român. Aversiunea față de Ținutul Secuiesc a fost întreținută de politicienii de la București, nu doar prin declarații, ci și prin acțiuni ale trimișilor guvernului în zonă, care au încercat să le restrângă afișarea simbolurilor și chiar folosirea limbii materne.

Ambasadorul Klemm, care a vizitat zona și a făcut o donație bibliotecii din Sfântu Gheorghe, s-a arătat surprins de „peisajele fermecătoare” și a declarat că este „confuz” în ce privește problemele minorității maghiare, după întâlnirile pe care le-a avut cu oficialitățile locale: maghiarii aleși în conducerea localităților și românii numiți de guvern, pentru că pozițiile au fost diametral opuse. Concluzia diplomatului american a fost că trebuie să mai studieze situația.

Despre fotografia în care ține steagul secuiesc, ambasaadorul Hans Klemm a precizat că a apărut în ea „din politeţe” și că „singurele steaguri importante” pentru el sunt steagul Statelor Unite ale Americii şi cel al României”. Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care i-a oferit cadou steagul susține că nu e nimic anti-românesc în acest dar. Oficialul de etnie maghiară i s-a plâns și diplomatului de la Washington despre faptul că orice arborare a drapelului secuilor este amendată de Prefectură și că, de când a început această vânătoare de steaguri secuiești, maghiarii și le atârnă de case și de alte clădiri private, unde Prefectura nu are jurisdicție. Măsura amenzilor a avut efect invers, fiindcă deși drapelele au dispărut de pe instituțiile publice, numărul lor este mult mai mare în localitățile secuiești.

Oficialii români s-au arătat destul de deranajați de fotografia în care Klem apare alături de reprezentanți ai maghiarilor ținând steagul secuiesc. Totuși, Ministerul Român de Externe nu l-a convocat pe ambasadorul american acreditat la București, cum ar fi făcut în urmă cu câțiva ani, ci doar a dat un comunicat în care îi livrează diplomatului o lecție: „asemena vizite presupun inclusiv necesitatea înțelegerii și luării în considerare a posibilității existenței unor sensibilități”.

Ministrul Dezvoltării, Vasile Dâncu, păstrează linia guvernamentală, se declară „stupefiat” de gest, pe care-l socotește „o mică naivitate”și „o politețe exagerată” fiindcă ambasadorul american n-ar „cunoaște” „sensibilităție” românești. A fost mai degrabă o „greșeală”, decât o „atitudine”, punctează ministrul.

Pentru copreședinta liberalilor, Alina Gorghiu, fotografierea lui Klemm lângă steagul secuilor a fost o chestiune „neinspirată” și „regretabilă”, peste care e bine ca românii să treacă pentru a „nu inflama spiritele”. Fostul președinte, Traian Băsescu a încercat să explice că ambasadorul nu este un susținător al „separatismului”, mai cu seamă că Statele Unite reprezintă „garantul major al integrității teritoriale a României”, ci doar „un diploamt insuficient pregătit” și din acest motiv „ușor de păcălit”.

Liderii români s-au grăbit să-l pună la zid, să insiste că nu înțelege lucrurile sau că nu-și cunoaște meserie, dar ambasadorul american nu a făcut nimic fără să vrea să facă. A vrut să arate în ce fel văd Statele Unite relațiile cu minoritățile, ce importanță li se acordă, ce așteptări au în acest sens și de ce e important ca românii să fie mai temperați decât alții, în vremuri care anunță resuscitarea naționalismului.

Kelemen Hunor, liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România consideră în schimb că a fost un „gest normal” din partea ambasadorului american să primească steagul secuiesc cadou și să se fotografieze cu el. Hunor este surprins de reacțiile pe care le numește „isterice”, „inclusiv cele la nivel înalt”, și argumentează că acest răspuns la normalitate arată că problemele minorității maghiare nu au fost rezolvate definitiv, că există o „lipsă de respect” a autorităților statului față de maghiari și un dezechilibru a felului în care aceștia gândesc relația majoritate-minoritate.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG