Linkuri accesibilitate

Alina Russu: „Noi operăm cu datele care ne sînt furnizate de întreprinderea Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”


Interviul dimineții cu președinta Comisiei Electorale Centrale.

În această săptămână începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie. Invitata dimineții este Alina Russu, președinta CEC. Cum se pregătește această instituție pentru organizarea unui scrutin de care nu a mai existat de foarte multă vreme în Republica Moldova?

Europa Liberă: Dvs., în calitate de președintă a autorității electorale, cum răspundeți la întrebarea câți alegători există în Republica Moldova? Încep cu această întrebare pentru că nu știu dacă a existat vreodată asemenea energie de contestare a cifrelor de alegători.

Alina Russu

Alina Russu

Alina Russu: „Deci, așa cum ați întrebat: câți alegători avem în Republica Moldova, am să vă răspund că potrivit Registrului de Stat al Alegătorului în Republica Moldova sunt înregistrați 3237032 de cetățeni - cetățeni cu drept de vot care au dreptul constituțional de a alege.”

Europa Liberă: La o populație de..?

Alina Russu: „Dacă vedem datele oferite de către Întreprinderea de Stat CRIS „Registru”, atunci pot să vă spun că la data de 25 august curent numărul total de cetățeni care erau incluși în Registrul de Stat al Populației este de 3 milioane 967 de mii.”

Europa Liberă: Deci, un număr de 700 de mii de cetăţeni din numărul total de populație nu ar fi şi alegători?

Alina Russu: „Această cifră, care v-am spus-o puțin mai devreme, de 3237032 de cetățeni cuprinde date despre toți cetățenii care beneficiază de, repet, dreptul constituțional de a alege, inclusiv cei aflați în străinătate, precum și cei care întrunesc condițiile prevăzute de prezentul cod care au atins vârsta de 18 ani și nu au interdicții legale de a alege.”

Europa Liberă: Dvs. cum vă explicați că, iată, aceste cifre sunt atât de contestate? Am auzit la știri mai devreme că dl Vladimir Voronin, președintele PCRM, zicea chiar recent că nu am avea atâția alegători chiar dacă i-am număra pe copiii care se vor naște mâine.

Alina Russu: „Eu mă așteptam ca Dvs. după prima întrebare să mă întrebați care totuși este numărul de cetățeni cu drept de vot atribuiți la circumscripțiile electorale. Pentru că comentariile care sunt vizează diferența dintre cetățenii care se regăsesc în listele electorale și numărul total al alegătorilor.”

Europa Liberă: În listele electorale sunt cam 2 milioane 800, nu?

Alina Russu: „Da, sunt atribuiți pe circumscripțiile electorale din țară 2 milioane 853 mii.”

Europa Liberă: Până ajungem totuși la această cifră, dna Russu, contestațiile și comentariile pornesc de la faptul că în anul 2004, conform recensământului, la o populație de 3 milioane 400 de mii existau vreo 2 milioane 200 cel mult de alegători. Și iată discrepanța asta îi face pe mulți sceptici, pentru că diferența între numărul de alegători și numărul populației era de cam 1 milion 200 de mii. Acum, însă, e mult mai mică – în jur de 700 de mii. Nu vi se pare ciudată această diferență?

Alina Russu: „Eu nu pot să comenteze datele care au fost furnizate după recensământul din anul 2004. Rezultatele recensământului din anul 2014 nici nu au fost făcute publice oficial. Eu mă refer la datele extrase, iarăși repet, din Registrul de Stat al Alegătorului pe care îl deținem noi. Este un sistem informațional unic integrat de evidență și, de fapt, toate datele care se regăsesc în Registrul de Stat al Alegătorului sunt importate sau preluate din Registrul de Stat al Cetățenilor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dvs. vreți să spuneți că aceste date sunt acum mai importante decât datele unui recensământ?

Alina Russu: „Eu aplic doar date oficiale care îmi sunt furnizate și cred că mai mult subiectul acesta ține de tematica unui studiu de sociologie, de statistică. Noi operăm cu cifre care ne sunt furnizate în mod oficial.”

Europa Liberă: Recensământul nu este exercițiu care furnizează date oficiale?

Alina Russu: „Recensământul este un exercițiu care furnizează datele efective ale celor care sunt implicați în recensământ. În Registrul de Stat al Populației, însă, se regăsesc şi etățenii care sunt plecați peste hotare și își păstrează până în prezent dreptul constituțional de a alege.”

Europa Liberă: Dna Russu, declinul demografic din 1989 până în 2004 a făcut că populația să se micșoreze cu 274 de mii de cetăţeni – aşa arată datele recensămintelor. Acest declin, potrivit tuturor rapoartelor naționale, internaționale, a continuat și s-a accelerat chiar după anul 2004. Cum putem să ne explicăm că în aceste condiții, numărul de alegători a crescut aproape cu un milion în zece ani?

Alina Russu: „Vreau să vă spun că, de fapt, asemenea date vizavi de numărul general al alegătorilor cetățeni ai Republicii Moldova a fost făcut și anterior, doar că întotdeauna s-a utilizat doar cifra alegătorilor - cetățeni ai Republicii Moldova care se regăseau în listele electorale. Sunt mai multe argumente care pot fi aduse, dar nu ține de competența noastră să dăm aprecieri sau să comentăm, inclusiv procesul de migrație și numărul cetățenilor care efectiv sunt acum stabiliți în țară.”

Europa Liberă: Nu vă cer un comentariu. Vreau să ne spuneți cum se întâmplă că procesele demografice, oricum le-ai întoarce, contrazic acest Registru de Stat al Alegătorului? Nu v-ați întrebat asta acolo la CEC?

Alina Russu: „Registrul de Stat al Alegătorului a fost implementat pentru prima dată începând cu anul 2014 în scrutinul parlamentar. Atunci s-a făcut un import masiv de date din Registrul de Stat al Populației unde s-au regăsit toți cetățenii Republicii Moldova cu dreptul de vot, după care acești cetățeni au fost redistribuiți, atribuiți pe circumscripții electorale. Deci, nu noi colectăm informația vizavi de cetățenii noștri care au acest drept. Această informație a fost preluată de către noi din Registrul de Stat al Populației, registru, de fapt, care este deținut de către întreprinderea de stat „Cris „Registru”.”

Europa Liberă: Cum s-a întâmplat că Registrul de Stat al Populației a devenit mai important decât datele unui recensământ? Căci așa rezultă din toată povestea aceasta…

Alina Russu: „ Cred că nu pot să vă răspund la această întrebare din simplu motiv că nu apreciez eu importanța unui registru sau importanța rezultatelor recensământului.”

Europa Liberă: Totuși, din toată treaba asta ar rezulta că până acum totul a fost greșit sau nu ne putem raporta la recensămintele de până acum care arătau, de fapt, o tendință de descreștere a populației. În 1959 erau atestate 2,5 milioane, în 1970 - 3 milioane, în 1979 - 3,4 milioane, în 1989 - 3,6 milioane şi acesta a fost ultimul moment al creșterii, după asta a urmat descreșterea, în 2004 până la 3,4 milioane. Acum trebuie să credem că, demografic, populația a crescut până 3 milioane 900 de mii?

Alina Russu: „Iarăși reiterez, noi operăm cu datele care ne sunt furnizate de către întreprinderea de stat CRIS „Registru”.”

Europa Liberă: Și nu le puneți la îndoială în niciun fel?

Alina Russu: „Noi nu că nu le punem la îndoială, noi am avut multe discuții pe seama acestor cifre, dar Comisia Electorală Centrală este preocupată de întocmirea unor liste electorale corecte și veridice. Și de aceea în cazul în care va fi schimbată modalitatea de unde colectăm noi aceste informații vizavi de cetățenii noștri cu dreptul de vot, atunci vor fi alte date.”

Europa Liberă: Dna Russu, aceste liste electorale nu se întocmesc tot în baza unui recensământ?

Alina Russu: „Iarăși reiterez, listele electorale se întocmesc în baza datelor preluate din Registrul de Stat ala Alegătorului. Dacă până în anul 2014 responsabili de întocmirea acestor liste electorale erau autoritățile publice locale, începând cu anul 2014, odată cu implementarea acestui registru, Comisa Electorală Centrală are obligația de a întocmi aceste liste. Și, de fapt, dacă să luăm în perspectivă, vedem că aplicând acest registru noi diminuăm numărul cetățenilor incluși în listele suplimentare.”

Europa Liberă: Dar care va fi numărul de buletine de vot care vor fi tipărite de CEC - 3 milioane 200 sau 2 milioane 800?

Alina Russu: „Buletinele de vot vor fi încă mai puține decât 2 milioane 853 de mii așa cum revine numărul cetățenilor. Noi nu vom tipări 3 milioane 237 mii de buletine. În ziua votării, în ziua de 30 octombrie, se va anunța public care este cifra actuală a cetăților Republicii Moldova înscriși în listele de bază și vom opera cu acea cifră. Pentru că așa cum am spus și anterior listele electorale vor fi tipărite cu 25 de zile până la ziua votării, după care noi le vom repartiza secțiilor de votare.

Am făcut apel către toți, inclusiv către alegători, către misiunile de observare, către partide politice și alte organizații social-politice de a se implica în acest proces în vederea actualizării informației despre alegătorii Republicii Moldova. Registrul de Stat al Alegătorului este accesibil pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale și oricare cetățean poate să acceseze datele sale personale, să verifice care este statutul lui, după care începând cu data de 8 octombrie, deci așa cum am spus la secțiile de votare, listele electorale sunt puse la dispoziția publicului și oricare parte interesată, oricare actor poate să verifice datele și aceste liste să fie actualizate.”

Europa Liberă: Dna Russu, ultimul aspect pe care aș vrea să-l discutăm - în câteva zile începe campania electorală, e prima dată când există o campanie electorală de doar o lună. Care sunt acțiunile cele mai prioritare?

Alina Russu: „Începând cu data de 31 august începe perioada de desemnare a candidaților la funcția de președinte. Dacă Dvs. vă referiți la campania electorală, atunci ea va începe cu 30 de zile înainte de ziua votării. Respectiv, începând cu data de 29 septembrie. Şi într-adevăr legiuitorul a stabilit că campania electorală sau agitația electorală exercitată de către concurenții electorali poate începe pentru toți în aceeași zi cu condiția că candidatul a fost înregistrat și a primit statutul de concurent electoral. Dacă vorbim despre ziua de 31, începând cu 31 începe perioada de desemnare atunci când candidații la funcția de președinte pot veni cu grupul de inițiativă pentru a fi înregistrat.”

Europa Liberă: Există riscul ca cei care se vor lansa în cursă să nu reușească timp de o lună să adune aceste semnături, să le prezinte la CEC?

Alina Russu: „Eu cred că cei care vor fi mobilizați în vederea activității de colectare a semnăturilor vor reuși să realizeze acest exercițiu.”

XS
SM
MD
LG