Linkuri accesibilitate

Partidele ar trebui să primească pentru fiecare vot obținut la parlamentarele din 2014 câte 1 leu și 11 bani și câte 47 de bani pentru fiecare vot obținut la localele din 2015...

Partidele politice așteaptă de șapte luni să primească subvenții de la buget conform unei legi în vigoare la începutul anului, care prevede finanțarea partidelor din fonduri publice în funcție de rezultatele celor mai recente alegeri. Săptămâna aceasta, Comisia Electorală Centrală a aprobat cuantumul lunar al subvențiilor, pe baza prevederii că pentru finanțarea partidelor se alocă anual 0,2% din veniturile bugetare, calculând că partidele trebuie să primească pentru fiecare vot obținut la parlamentarele din 2014 câte 1 leu și 11 bani și câte 47 de bani pentru fiecare vot obținut la localele din 2015. Ministerul Finanțelor nu se grăbește însă să și facă plățile.

Timp de șapte luni de la început de an, partidele nu au primit bani publici din cauza întârzierii mari cu care a fost adoptată Legea bugetului. Cel puţin acesta a fost motivul formal invocat de autorităţi. Chiar dacă documentul este deja în vigoare, iar Comisia Electorală Centrală a şi anunţat sumele exacte de care ar trebui să beneficieze în acest an fiecare formaţiune, Ministerul Finanţelor păstrează deocamdată tăcerea şi nu spune clar dacă va începe sau nu să elibereze banii.

În rândul partidelor, însă, această posibilitate este pusă sub un mare semn de întrebare.

Motivul democraţilor, aşa cum ne-a spus deputatul acestei formaţiuni, Sergiu Sârbu, este austeritatea bugetară:

„Din punct de vedere formal, juridic, aceşti bani sunt prevăzuţi, CEC a aprobat cuantumul, dar bani în buget nu prea sunt şi dacă în realitate vor ajunge aceşti bani anul acesta la partide este un mare semn de întrebare. Poate că nu e cazul să vorbim despre blocarea definitivă a măsuri, dar admit că această sumă ar putea fi diminuată. Este o condiţie a partenerilor de dezvoltare, dar noi înţelegem foarte bine că, la nivelul cetăţenilor, această măsură nu este văzută cu ochi chiar buni.”

În aşteptarea semnării, în octombrie, a unui acord de finanţare cu FMI, guvernul de la Chişinău a luat deja câteva măsuri de austeritate, cum ar fi îngheţarea chestuielilor de infrastructură sau a noilor angajări în instituţiile publice. În aceste condiţii, opoziţia socialistă din parlament ar agrea mai degrabă o redirecţionare spre alte cheltuieli a surselor prevăzute în buget pentru partide, inclusiv a celor șapte milioane rezervate socialiştilor.

Cel puţin aşa afirmă deputatul socialist, Vasile Bolea:

„La consiliile raionale, la administraţiile locale din luna aceasta li s-au tăiat sursele. Nu mai sunt finanţate. Înseamnă că bani nu sunt. Nu cred că guvernarea va alege să dea bani partidelor şi să lese profesorii şi medicii fără salarii. Banii aceştia ar trebui să fie direcţionaţi spre alte capitole de finanţare. Sunt o sumedenie de probleme. Partenerii poate că cer, da dacă la noi s-o furat miliardul, n-o să le punem pistolul la tâmplă oamenilor, ca să finanţăm partidele.”

Părerea socialiştilor este împărtăşită şi de Eugen Carpov, deputat din partea PPEM, care lasă de înţeles că formaţiunea sa ar putea să livreze parlamentarilor şi formula tehnică necesară pentru amânarea măsurii:

„Noi am propus un proiect de lege prin care alocarea banilor din buget către partidele politice să fie amânată cu un an. Vom insista ca în primele zile a noii sesiuni, această iniţiativă să fie adoptată. Care va fi rezultatul, vom vedea. Trebuie să avem grijă de banii publici, ca ei să ajungă la destinaţie. Nu suntem siguri că aşa va fi cu aceşti bani.”

Finanţarea de la buget a partidelor a fost decisă de Parlamentul de la Chişinău după o lungă ezitare, la insistenţa partenerilor de dezvoltare care văd în ea o măsură necesară în lupta cu corupţia politică şi finanţarea obscură a partidelor politice. În 2016, primul an în care ar trebui să fie aplicată, măsura ar însemna cheltuieli de aproape 40 de milioane de lei, dintre care 8,5 ar urma să intre în bugetul liberal-democraţilor, câte 7,4 milioane în cel al socialiştilor şi al democraţilor, aproape 6 milioane ar reveni comuniştilor, 4 milioane jumătate – liberalilor, 2 – Partidului Nostru şi ceva mai mult de un milion Partidului Popular European al lui Iurie Leancă.

XS
SM
MD
LG