Linkuri accesibilitate

Ministerul Agriculturii estimează că recolta de cereale este anul acesta mult mai bună decât anul trecut. Dar pentru mulți fermieri nu este neapărat o veste îmbucurătoare, pentru că aceasta înseamnă prețuri mai mici pe piața locală, iar exportul înseamnă cheltuieli și riscuri în plus.

Prețul care i-ar mulțumi pe fermieri este de circa 3 lei și 20 de bani pentru un kilogram de grâu, asta însemnând că la vânzare ar putea să-și asigure garantat un profit de circa 20 la sută, explică Nicanor Buzovoi, președintele Asociației Producătorilor de Cereale. Numai că pe piața locală, agricultorii pot vinde recolta cu puțin peste doi lei. De asta, spune fermierul, mulți ar prefera să vândă peste hotare recolta. Numai că fiind mici producători, nu au acces la transportul naval, care nu se complică cu niște cantități mici, iar folosirea celui terestru le-ar aduce și mai mari cheltuieli:

„Vorbim de comerț cu Uniunea Europeană, dar condiții noi nu avem. Unde să te duci, cu mașinile să-l duci, cu autocarele, îi prea costisitor, e de două ori mai scump ca pe calea ferată. Dar la calea ferată nu avem acces, este la Ungheni un fir, dar el e deteriorat și trebuie reconstruit. Eu, de exemplu, aș putea să mă ocup, să strângem o cantitate mai mare de grâu, și să ne apucăm să o exportăm, dar vă zic, n-am acces la Giurgiulești.”

Viceministrul Agriculturii, Nicolae Olaru crede însă că neajunsul acestui sector, de altfel specific și pentru alte ramuri, este faptul că fermierii continuă să se reprezinte ca gospodării mici și să lucreze cu intermediarii, în loc să se asocieze între ei și să poată asigura întreg lanțul, de la producere la export.

Iar pentru că cei mai mulți dintre fermieri au de întors împrumuturi bancare, nu au cum să respingă ofertele de preț, de regulă derizorii, propuse de intermediari, spune Nicolae Olaru:

„Știind că fermierii au accesat împrumuturi, știind că fermierii au procurat tehnică și au beneficiat de credite tehnice de la firmele care aduc îngrășăminte, și primele rate sunt planificate din cerealele din prima grupă, aceștia se folosesc de moment. Și știind că fermierul oricum trebuie să vândă ca să se achite cu partenerii lui, dau prețurile mai jos.”

Prețurile de comercializare a grâului nu ar fi cele pe care le-au așteptat fermieri, inclusiv pentru că recolta de cereale a crescut. În unele regiuni, fermierii au strâns în medie cinci tone la hectar, cu două mai mult decât anul trecut.

Expertul în agricultură de la Institutul ,,Viitorul” Viorel Chivriga spune că cele mai mari probleme se trag de la faptul că piața de comercializare a grâului nu este una liberă- în timp ce marii jucători dictează prețul, mulți din micii fermieri așteaptă ca cineva să vine să le cumpere producția direct din gospodărie:

„Unele societăți cu răspundere limitată, care gestionează în mare parte terenurile străine, ei, de fapt, sunt și unii concurenți care joacă neloial în fața celor mici care sunt proprietari. Aici eu cred că unele instituții nu-și fac meseria bine, am în vedere și Consiliul Concurenței, dar și unele instituții care au totuși atribuții în agricultură, chiar același Minister al Agriculturii. Pe de altă parte, o problemă enormă în opinia mea, este anume nepregătirea unor fermieri, a unor producători de a-și finaliza ciclul în sectorul de producere, anume de a-și comercializa produsele.”

Recent, Consiliul Concurenței a anunțat că are în vizor piața grâului și că acumulează informații, după ce a fost sesizată de Asociația Republicană a Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect” referitor la concurența neloială de pe piață.

Ceea ce pune în dificultate sectorul producției de cereale, crede Viorel Chivriga, este și faptul că nu sunt îndeajuns investițiile pentru a obține productivitate, or spune expertul, producătorilor moldoveni le-ar fi greu să concureze cu cei de peste hotare la capitolul cantitate, dar și calitate.

XS
SM
MD
LG