Anul 2015 a văzut un număr record de refugiați în Europa, cum nu se mai întâmplase de la al Doilea Război Mondial încoace. Precedentul record au fost cei 700.000 de est-europeni ajunși în Europa occidentală în 1992, după căderea Cortinei de Fier și prăbușirea Uniunii Sovietice.
Este rezultatul unei analize realizate de centrul de studii american Pew Research Center, pe baza datelor furnizate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Anul 2015 a văzut un număr record de refugiați în Europa, cum nu se mai întâmplase de la al Doilea Război Mondial încoace. Precedentul record au fost cei 700.000 de est-europeni ajunși în Europa occidentală în 1992, după căderea Cortinei de Fier și prăbușirea Uniunii Sovietice.
Acesta este rezultatul unei analize realizate de centrul de studii american Pew Research Center, pe baza datelor furnizate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Studiul nu trage concluzii socio-culturale, cum ar fi diferența în compoziția fluxurilor migratoare, sau faptul că valul din 1992 a fost ușor asimilat, întrucât era vorba tot de cetățeni europeni. Se constată doar că și astăzi o parte din fluxul migrator pe continent e compus din europeni de est, fiind însă vorba de albanezi din Kosovo și Albania propriu-zisă.
O jumătate din totalul refugiaților de anul trecut proveneau din doar trei țări: Siria, Afganistan și Irak, oameni care fug de conflictele militare, combinate cu sărăcia, din țara lor.
Din 2012 încoace, Germania a fost principala țară de destinație pentru refugiați. Doar în annual tract, 2015, Germania a primit 442.000 de cereri de azil.
După Germania, în 2015, au vent în mod ce poate surprinzător Ungaria (174.000 cereri) și Suedia (156,000)
Un alt val masiv de refugiați survenise la sfârșitul anilor 1990, în timpul războiului din Kosovo, culminând cu 463.000 cereri de azil în UE, Norvegia și Elveția in 2002. 2015 e însă un an remarcabil și prin aceea că numărul refugiaților a depăși cele două recorduri anterioare, 1992 și 2002, cumulate.
Cu totul se calculează că din 1985 încoace, Europa a primit circa 11,6 milioane de cereri de azil, ceea ce înseamnă că cererile de anul trecut reprezintă aproape o zecime din totalul pe 30 de ani.
Pe acest fundal, Națiunile Unite au pregătit un proiect de plan destinat administrarii problemei globale a refugiaților, plan care va fi prezentat Adunării Generale ONU la plenara de luna viitoare. Tuturor celor 193 de țări membre ONU li se va cere să adopte planul.
Refugiații vor fi tema principală a plenarei, iar planul este deja contestat. Rusia respinge astfel o frază în care li se cere țărilor membre să împartă „povara” refugiaților. Rusia primește foarte puțini refugiați, iar aceștia provin in special din Ucraina.
Documentul ONU propune anul 2018 ca dată limită pentru o înțelegere globală în legătură cu repartizarea refugiaților și migranților, însă textul nu pomenește nimic despre cele 40 de milioane de deplasați și migranți care se află prinși în interiorul propriilor lor țări, după cum nu pomenește nici masele și grupurile umane care încep să se deplaseze din pricina schimbărilor climaterice.
