Linkuri accesibilitate

Riscurile recunoașterii diplomelor eliberate de universitățile din regiunea transnistreană (timpul.md)


„Miliardul lui Platon” (Ziarul de Gardă).

Chişinăul face cedări mari cu „paşi mici” în favoarea Tiraspolului, observă editorialistul „Ziarului de Gardă”, Petru Grozavu. El se referă la concesii pe care Chişinăul a fost recent încurajat să le facă de ministrul german de externe şi anume recunoașterea diplomelor emise de universităţile din stânga Nistrului şi la admiterea în traficul internaţional a maşinilor înregistrate acolo. Petru Grozavu crede că „Chișinăul e dispus să cedeze. În schimb la ce? Rămâne incert”, notează editorialistul. „Riscurile ca Chișinăul să mai greșească o dată sunt foarte mari (…) să greşească şi pentru celelalte zone post-sovietice de conflict și, în primul rând, Ucraina”, notează Grozavu.

La acelaşi subiect, „The Epoch Times România” publică un amplu articol în care critică soluţiile „paşilor mici” promovată de Germania. „Cu paşi mici, dar siguri Germania forţează mâna Chişinăului în direcţia dorită de Moscova. Germania face involuntar jocul Rusiei, (…) iar Rusia încearcă să profite de preşedinţia germană a OSCE pentru a păcăli Berlinul că va juca un rol constructiv în soluţionarea conflictului, dacă însă Chişinăul va face cedări unilaterale”. Expertul din Germania, Stefan Meister, citat în articol susține că miza Guvernului german este obţinerea măcar a unui mic succes în preşedinţia OSCE, doar că asta nu poate justifica presiunile asupra autorităţilor de la Chişinău, care riscă să ducă la recunoaşterea progresivă, în paşi mici, a aşa-zisului stat transnistrean. „Mai ales acum când Rusia nu mai are bani pentru Transnistria, iar climatul ar fi favorabil pentru a face presiuni asupra acesteia, Germania nu trebuie să devină, nici măcar involuntar, instrumentul ruşilor în negocierile privind Transnistria”. În articol se mai constată că „politica paşilor mici nu duce la consolidarea încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului, ci la punerea pe picior de egalitate a unui regim separatist ilegitim cu autorităţile moldovene şi la recunoaşterea de facto a statalităţii transnistrene”.

Într-un editorial pe „timpul.md” Ion Macovei vorbește despre riscurile recunoașterii diplomelor eliberate de universitățile din regiunea transnistreană. El notează că programele învăţământului superior de la Chişinău şi Tiraspol diferă şi că absolvenţii de acolo au studiat „limba moldovenească”. „Ne vom pomeni cu o categorie de „specialişti” care nu au scris un cuvânt în limba română în grafie latină (…) Nu mai vorbesc de faptul, că mulţi elevi din Transnistria au fost învăţaţi că Rusia este patria lor, iar Moldova e un stat agresor”, încheie Ion Macovei.

Editorialistul portalului „moldnova.eu”, George Damian, notează că vizita ministrului de externe german în Moldova ar merita mai multă preocupare la București, deoarece va avea efecte pe termen lung inclusiv asupra României. În opinia sa, Germania a convins Chișinăul să facă concesii (să accepte recunoașterea diplomelor universitare din regiunea separatistă Transnistria, plăcuțele de înmatriculare pentru automobile emise de autoritățile separatiste și un prefix telefonic separat pentru Transnistria). „Chișinăul cedează, Tiraspolul ridică miza cererilor – suveranitatea de jure a Republicii Moldova în stânga Nistrului se face zdrențe pas cu pas, de facto ea ne-existând niciodată. Germania și Rusia forțează un acord în chestiunea transnistreană, acord ale cărui principii practice rămân deocamdată în ceață”, conchide George Damian.

„Ziarul de Gardă” publică investigaţia „Miliardul lui Platon”, în care prezintă detalii despre sche­mele prin care un mili­ard de lei de la Banca de Eco­no­mii a ajuns în con­tu­rile unor firme offshore cu implicarea con­tro­ver­sa­ți­lor oameni de afa­ceri Vea­ce­slav Pla­ton și Ilan Shor. Aflaţi în articol, între altele, ce legătură există între Platon şi Mihail Gofman. Ambii ar fi fost reprezentaţi de aceeaşi companie americană „Frontier Solutions”. În iulie compania a expediat scrisori procurorilor moldoveni prin care informa că fostul oficial de la CNA, Mihai Gofman, se afla în SUA și că autoritățile din SUA ar fi inițiat o investigație pentru elucidarea furtului miliardului. Marţi, aceeaşi companie ar fi trimis o scrisoare procurorului general al Ucrainei, prin care cere ca Veaceslav Platon să nu fie extrădat în Moldova până nu va fi audiat de anchetatorii americani.

Publicația rusească „Kommersant” informează că organele de drept din Rusia s-ar interesa de controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, reținut recent la Kiev și anchetat de procurorii moldoveni. Sursele ziarului au menționat că în Rusia ar putea fi deschis un dosar penal pentru spălare de bani pe numele lui Platon. Moscova ar putea cere extradarea lui Platon, întrucât acesta e cetățean al Federației Ruse. El ar avea și cetățenia Ucrainei și cea a Moldovei. Platon ar fi implicat într-o schemă de spălare de bani din Rusia prin instanțe și bănci moldovenești.

Portalul „report.md” publică opiniile mai multor experţi despre acordul tehnic convenit de Moldova cu experţii FMI. Pentru ca programul cu FMI să devină realitate guvernul mai are de îndeplinit o serie de precondiţii, subliniază fostul ministru de finanţe, Veaceslav Negruţă. „Guvernanţii ar trebui să dea dovadă de transparenţă şi deschidere pentru a informa acum societatea despre ce este vorba - să nu apară aceste precondiţii ca zăpada la mijloc de vară... Adică societatea să nu fie surprinsă nepregătită pentru niște angajamente asumate de guvernanţi, pe care trebuie să le realizeze în august, septembrie şi octombrie - în plină campanie electorală”, spune Negruţă. Doctorul în economie Sveatoslav Mihalache afirmă, între altele, că „FMI-ul va semna acordul numai după ce va fi ales şeful statului, pentru că arcul guvernamental trebuie să fie complet – cu autorităţi care îşi asumă responsabilitatea în fața FMI”. Expertul sugerează că guvernul ar urma să renunţe la anunţatele majorări de pensii şi salarii, între alte măsuri nepopulare, dar necesare.

După anunţul că FMI va avea un nou acord cu Republica Moldova, „guvernarea poate răsufla uşurată - glonţul a trecut pe lângă ureche”, notează Igor Volniţchi într-un editorial pe „tribuna.md”. banii donatorilor vor începe să vină, mai ales după semnarea acordului propriu-zis cu FMI, ceea ce va permite guvernării să detensioneze situaţia social-economică. Anunţul FMI ajută indirect guvernarea şi în lupta cu opoziţie, crede editorialistul. „Acum, când se poate vorbi în termeni reali despre un nou acord cu FMI, când cea mai mare parte din opoziţie e „ocupată” de „osul” aruncat generos de guvernare - alegeri prezidenţiale directe, guvernarea poate răsufla uşurată şi spune cu certitudine că are şanse reale de a-şi duce mandatul până la finalul actualei legislaturi.” Totuşi, ar mai fi două hopuri de care s-ar putea poticni guvernarea, crede Volniţchi. E vorba de anunţul lui Renato Usatîi despre noi proteste de amploare în toamnă, care nu se ştie cu ce se vor solda şi de intenţia lui Vlad Plahotniuc (despre care a vorbit acelaşi Renato Usatîi) de a pune în aplicare (tot în toamnă) un anume plan, care ar putea scoate lumea în stradă.

XS
SM
MD
LG