Linkuri accesibilitate

Anticorupţia face victime printre apropiaţii lui Traian Băsescu


Fostul președinte Traian Basescu

Fostul președinte Traian Basescu

Acuzat de uz de fals, complicitate şi spălare de bani, Horia Simu a fost adus în faţa judecătorilor.

În România fostul președinte Traian Băsescu, căruia mulți îi atribuie meritul de a fi pornit lupta împotriva corupției în țara sa, poartă în aceste zile un adevărat război al declarațiilor împotriva principalei instituții anti-corupție, DNA. Cel mai recent motiv: presupusa implicare a unui fost consilier prezidențial în afaceri necurate puse la cale de omul de afaceri Horia Simu.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) susţine că mai multe persoane din anturajul fostului preşedinte Băsescu şi din guvernul Boc ar fi intervenit începând din 2010 pentru supraevaluarea unui teren din Constanţa pentru care s-au acordat despăgubiri de opt milioane de euro. În rechizitoriul citat de presă, se spune că terenul intravilan care are 25 de hectare nu valora în realitate decât vreun milion de euro.

Omul de afaceri Horia Simu, beneficiarul acestui tertip, ar fi spălat banii din tranzacţie cumpărând nişte case în Franţa. Rechizitoriul DNA e plin de necunoscute: se ştie că Horia Simu a fost ajutat de persoane sus-puse din zona prezidenţială, din ministere şi din alte instituţii ale statului fără ca identitatea tuturor celor implicaţi să fie dezvăluită public. Sunt prieteni, persoane interesate, funcţionari care-şi plăteau datorii mai vechi sau pur şi simplu angajaţi timoraţi de presiunile şefilor. Însă misterioase sunt, în special, persoanele aflate în anturajul preşedintelui de-atunci, Traian Băsescu, cele care au obţinut procente importante din tranzacţii. Spaţiile albe din rechizitoriul DNA sunt semnul că procutorii se pregătesc pentru o lungă vânătoare de capete.

Horia Simu a preluat un teren cu probleme (era cauza mai multor procese şi nici nu ar fi trebuit restituit, nemite să fie vândut!) din municipiul Constanţa. A obţinut, prin intermediari sus-puşi, despăgubiri pentru acele terenuri. Şi-a stimulat tovarăşii de drum infracţional promiţându-le mai întâi zece la sută, apoi 25 la sută din totalul despăgubirilor. Acuzat de uz de fals, complicitate şi spălare de bani, Horia Simu a fost adus în faţa judecătorilor. El le-a dezvăluit, printre altele, numele înaltului personaj din Administraţia Prezidenţială care l-a ajutat să câştige aceşti bani. Ar fi vorba despre Daniel Moldoveanu, consilier de stat şi şeful Comunităţii Naţionale de Informaţii, pe vremea preşedinţiei lui Traian Băsescu. Acesta ar fi primit un sfert din suma obţinută din înşelăciune. I s-ar mai fi alăturat alţi funcţionari de la Ministerul Mediului şi Regia Protocolului de Stat care au intevenit ca Horia Simu să primească despăgubirea. Aceştia ar fi făcut presiuni pe lângă prefectură, primărie, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - într-o reţea largă de trafic de influenţă, abuz în serviciu şi corupţie.

La fel de importantă a fost intervenţia Crinuţei Dumitrean, la acea vreme directoare a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, unde fără intervenţii de sus, dosarul nici nu ar fi fost băgat în seamă. Consilierul prezidenţial avea o cunoştinţă personală, un director din ANRP prieten al directoarei, pe care l-a convins să primească dosarul. A ajutat mult şi promisiunea unei mite de 400 de mii de euro. Imediat ce dosarul a fost înregistrat, consilierul de la Cotroceni a primit zece procente din tranzacţie. Ca să nu dea de bănuit, consilierul Moldoveanu s-ar fi folosit de un intermediar pe numele căruia au fost depuşi banii. Ceilalţi consilieri ai comisiei de evaluare au stabilit, după ce au primit nişte stimulente financiare mai mult decât generoase, că preţul corespunde Standardelor Internaţionale de Evaluare.

Din cele opt milioane de euro, la Horia Simu nu ar mai fi ajuns decât vreo cinci, pentru că restul a fost împărţit de funcţionarii care i-au înlesnit această victorie împotriva sistemului. Consilierul prezidenţial ar fi primit un sfert adică două milioane de euro pentru că nobleţea obligă, la fel şi firma prezidenţială. Cei din comisia pentru despăgubiri au primit aproape un milion pentru că erau mai mulţi şi efortul de a truca dosarul şi certificatele de evaluare era mai mare. Horia Simu a confirmat parţial aceste informaţii, în vreme ce parchetul pregăteşte, pare-se, alte rechizitorii care se referă la matrapazlâcurile făcute de instituţiile statului cu proprietăţile pe care ar fi trebuit să le restituie.

Că era ceva putred în restituirile ANRP se ştia în principiu de acum doi ani, adică de când Direcţia Anticorupţie a început să investigheze cum şi-a cheltuit bugetul instituţia. Anul trecut, Ministerul Finanţelor a alocat agenţiei de şaptezeci de ori mai puţini bani pentru despăgubiri decât în 2014 (aici găsiţi bugetul pe 2014). Mai mult, şi în următorii ani, bugetul va fi îngheţat pentru că este încă neclar cum se fac despăgubirile şi, mai ales, cum ajung cei care cumpără imobile în litigiu să primească sume exorbitante, mai mari decât evaluările iniţiale. Bănuiala că multe dintre operaţiunile Agenţiei ar fi frauduloase începe să capete consistenţă. La fel şi cea restituirea proprietăţilor ascunde mari fraude care i-au îmbogăţit pe mulţi dintre cei mai bogaţi români mai ales pe cei care şi-au făcut primul milion cumpărând terenuri în litigiu. ANPR se lăuda acum trei luni că a rezolvat circa 18 mii de dosare dintre cele aproape treizeci de mii pe temeiul legii fondului funciar.

Prejudiciile primului dosar întocmit de Direcţia anticorupţie pe tema restituirilor frauduloase a fost de 61 de milioane de euro şi le viza, în primul rând, pe Alina Bica, pe atunci secretar de stat la Justiţie şi reprezentanta ministerului la Comisia de Despăgubiri şi pe Crinuţa Dumitrean. Dosarul Horia Simu este copia la indigo a dosarului Bica, chiar dacă nu ştim cât de implicaţi au fost apropiaţii preşedintelui Băsescu. Pe de altă parte, nu e mai puţin adevărat că Alina Bica este prietena Elenei Udrea. Fiul vitreg al acesteia, Alin Cocoş, a recunoscut ulterior, că a fost silit de tatăl său, Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea, să supraevalueze terenul în dosarul în care e implicată Alina Bica.

Un alt fost consilier al lui Traian Băsescu, Răzvan Murgeanu, a fost arestat în martie sub acuzaţia că ar fi spălat bani şi ar fi făcut trafic de influenţă. L-a ajuns din urmă trecutul când semna ca primarul pentru cheltuieli de milioane fără licitaţie. Dorel Onaca, mercenar politic în umbra lui Vadim Tudor, şi, mai apoi, consilier la Cotroceni pentru Traian Băsescu (Onaca a urmat Liceul de Marină, a lucrat cândva, înainte de 1989, la Navrom; numele lui apare şi în dosarul lui Mircea Băsescu), a fost şi el acuzat nu odată (aici şi aici) de acte de corupţie şi spălare de bani direct sau prin intermediari. El este acum secretar general în partidul lui Traian Băsescu.

Dosarul Horia Simu nu face decât să demonstreze că anturajul lui Traian Băsescu funcţiona ca un mecanism bine reglat şi că e posibil ca această rutină să se fi repetat în multe alte situaţii. Fratele Mircea Băsescu a fost condamnat luna trecută la patru ani cu executare pentru că a luat mită promiţând să se folosească de relaţiile sale la nivel înalt pentru ca judecătorii să dea sentinţe favorabile în cazul unui interlop. Ginerele lui Traian Băsescu, Remus Pricop, a fost şi el recent intermediar într-un caz de extorcare de bani în care era implicat Sergiu Lucinschi, fiul fostului preşedinte moldovean Petru Lucinschi. Paul Lambrino, finul lui Traian Băsecu, a fost chemat şi el în judecată recent pentru că ar fi fost implicat în restituiri ilegale. Dincolo de aceste întâmplări penale din familia fostului preşedinte, este evidentă instituţionalizarea actului de corupţie care presupune complicităţi la nivel înalt şi maxim de randament financiar.

Traian Băsescu a ajuns acum să acuze de poliţie politică chiar sistemul pe care până mai ieri se lăuda că l-a pus pe picioare. El se consideră o victimă a justiţiei şi presei. „Resping categoric acest tip de abordare!” spune fostul preşedinte pe pagina sa de socializare. „Din declaraţiile domnului Horia Simu şi comunicatul DNA, rezultă clar că este vorba despre o persoană, şi nu despre întreaga Administraţie Prezidenţială.” Aşadar, după spusele lui Traian Băsescu, Daniel Moldoveanu ar fi fost un simplu consilier de stat la Cotroceni, chiar dacă era şeful Comunităţii de Informaţii, biroul unde erau colectate şi agregate toate informaţiile primite de preşedinţie de la servicii secrete şi nu numai. După cum şi Dorin Cocoş nu era decât soţul celei care s-a dovedit cel mai influent consilier prezidenţial din toate timpurile.

Traian Băsescu, pe vremuri luptător anticorupţie, care şi-a înlăturat mulţi adversari secerându-i cu dosarele de la DNA seamănă astăzi cu ucenicul vrăjitor. Nu mai poate opri mecanismul care ameninţă să-i măture rudele şi apropiaţii de pe scena istoriei. A sărit în apărarea Alinei Bică şi a Elenei Udrea, a foştilor consilieri şi a rudelor ajunse în boxa acuzării, spunând că Laura Kövesi, procuror şef la Anticorupţie, a făcut un mare rău justiţiei. Părea că se apără pe sine. El însuşi este urmărit penal, din luna mai, pentru că ar fi retrocedat fraudulos nişte terenuri pe vremea când era primar al Capitalei. Beneficiar - Dorel Căşuneanu, alt afacerist pe care apropierea de puternicii zilei, mai ales de Traian Băsescu, i-a îmbogăţit. Acuzaţiile lui Traian Băsescu împotriva sistemului nu sunt simple exerciţii retorice. De la un timp a început să se teamă pentru propria libertate şi simte nevoia să se prezinte drept martir al luptei politice. Nu e de mirare că singura sa scuză este acum că nu a reuşit să înfrângă sistemul, ci că doar l-a îngenuncheat.

XS
SM
MD
LG