Linkuri accesibilitate

Parlamentul de la Chișinău a acceptat Raportul Wiesel.

Parlamentul de la Chişinău a adoptat vineri o declaraţie politică prin care a acceptat Raportul Comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului în România, cunoscut ca Raportul Wiesel, după numele scriitorului de origine română şi a laureatului premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel. Raportul, publicat în 2004, condamnă persecuția sistematică și exterminarea evreilor de către naziști și a colaboratorilor săi, în perioada 1937-1944, inclusiv pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În declaraţia Parlamentului de la Chişinău se spune că se „condamnă orice tentativă de ignorare și negare a Holocaustului”, care „reprezintă o mare tragedie istorică (…) resimțită din plin pe teritoriul Republicii Moldova”. Gestul politicienilor de la Chişinău este, între altele, analizat în rubrica retrospectiva săptămânii, realizată de Diana Răileanu:

Datele conţinute în raportul de peste patru sute de pagini al Comisiei Internaţionale pentru studierea Holocaustului arată că în anul 1941, doar în Basarabia şi Bucovina au fost omorâţi între 45 şi 60 de mii de evrei, iar peste o sută de mii au murit urmare a expulzărilor în regiunea transnistreană. Prin adoptarea unei declaraţii politice de acceptare a acestui raport, Parlamentul de la Chişinău şi-a propus să prevină „intimidarea sentimentelor şi demnității victimelor Holocaustului, a urmașilor acestora, cât şi a altor persoane care au suferit”. Fără a diminua importanţa şi încărcătura simbolică a gestului făcut de parlamentarii de la Chişinău, istoricul Octavian Ţîcu crede că, totuşi, aceştia au dat dovadă astăzi de duble standarde:

„Populaţia locală, basarabenii, mă refer la basarabeni ca o entitate geografică, nu ca o chestiune de cetăţenie, deci, mă refer la români, la găgăuzi, la bulgari, ruşi, ucraineni, au fost expuşi unui genocid identic în perioada 1940-1941 şi după aceea în 1944-1989. La această temă noi am avut un raport al Comisiei Cojocaru care nu a fost aprobat în Parlament, nici măcar nu a fost ascultat, cu toate că această Comisie a fost creată şi a lucrat prin decret prezidenţial. Aici apare o problemă şi o întrebare fundamentală: cine stabileşte priorităţile că într-un caz există genocid şi complicitate a administraţiei româneşti şi noi recunoaştem acest lucru, iar în alt caz, unde există o complicitate clară a administraţiei sovietice împotriva populaţiei din Basarabia, a cărei proporţii au fost mult mai numeroase, vorbim de deportări, asasinate, execuţii, deci, nu există! Acesta este un mare semn de întrebare dincolo de multe altele care există în legătură cu asemenea atitudini.”

Legislativul de la Chişinău a fost în această săptămână în vizorul opiniei publice şi datorită moţiunii de cenzură a socialiştilor, susţinuţi de liberal democraţi şi comunişti.

Premierul Pavel Filip este aşteptat săptămâna viitoare în Parlament cu un raport privind activitatea Executivului.

Şansele ca Guvernul să fie demis sunt minime, o recunoaşte chiar iniţiatorul moţiunii, socialistul Igor Dodon, motiv pentru care mai mulţi experţi, printre ei şi preşedinta Clubului 50/50 Ecaterina Mardarovici, cred că în spatele acesteia ar sta, de fapt, interesul socialiştilor de a-şi spori vizibilitatea în ajunul prezidenţialelor de la toamnă:

„Pentru că şansele, de obicei, la moţiunile de cenzură, dacă nu au la bază înţelegeri din timp, sunt minime. E o practică pe care o aplică opoziţia, ceea ce a făcut şi Partidul Socialiştilor, cu atât mai mult cu cât ei deja sunt cu candidatul gata desemnat pentru Preşedinţie şi ei folosesc diverse tehnici de promovare a candidatului lor, inclusiv prin această moţiune de cenzură. Deci, nu văd şanse reale pentru demiterea Guvernului, dar e o acţiune, dacă vreţi, pentru alegerile prezidenţiale. Candidaţii din partea dreptei, dacă pot spune aşa, toţi sunt prinşi pe picior de întârziere.”

Alegerile prezidenţiale sunt anunţate pentru 30 octombrie, iar campania electorală propriu-zisă va începe pe 31 august.

XS
SM
MD
LG