Europa Liberă: Alegătorul este „în aşteptarea lui Godot”, un candidat unic din partea dreptei sau unul din partea opoziţiei, aşa cum continuă să insiste Igor Dodon, în speranţa că îşi poate vinde ratingul cât mai scump.
Igor Boţan: „Înţelegerea mea este că pe segmentul de centru-dreapta emergent pro-european există o abordare care se reduce la necesitatea trecerii în turul doi pentru un candidat comun al acestor partide. Deocamdată vorbim despre trei partide emergente şi despre ceea ce a mai rămas din Partidul Liberal Democrat.”
Europa Liberă: Ce aveţi în vedere, când spuneţi „emergente”?
Igor Boţan: „Sunt partide care au apărut după alegerile parlamentare din 2014, sunt într-o anumită ascendenţă. Partidul Popular European a avut un rezultat foarte bun anul trecut la alegerile locale, în special aici, în municipiul Chişinău. Şi avem Partidul Demnitate şi Adevăr, şi partidul Maiei Sandu, PAS, care în sondajele de opinie arată că preferinţele alegătorilor pentru aceste formaţiuni sunt la un nivel care nu poate fi neglijat.”
Europa Liberă: De aici rezultă cumva că puterea şi cu opoziţia care merg pe acelaşi culoar pro-european nu se vor împăca sub nicio formă, nu vor conveni asupra unui candidat?
Igor Boţan: „Nu pot conveni, pentru că sunt într-un război nedeclarat, vedem acest lucru. Pentru aşa-zisa guvernare pro-europeană este foarte important să-şi treacă candidatul în turul doi. Şi aici există câteva stratageme, am văzut că Partidul Liberal a anunţat că va ieşi cu propriul candidat, adică va dori cumva să subţie stratul de susţinători ai partidelor pro-europene emergente, iar Partidul Democrat este într-o mare dilemă, pentru că a pierdut, probabil, susţinerea alegătorilor de centru-stânga cu viziuni moderate pro-europene sau euroasiatice şi trebuie acum să candideze pe segmentul de centru-dreapta pro-european, unde se vor confrunta cu câţiva candidaţi. Şi aici e marea dilemă, dacă va fi înregistrat candidatul Partidului Liberal, în afară de acesta, vom avea, probabil, un candidat al partidelor unioniste, care au lansat un apel către opinia publică, organizaţiile obşteşti, partidele extraparlamentare cu viziuni unioniste, avem lucruri neclare cu partidele emergente pe care le-am menţionat.
De aceea, aici avem o înghesuială, dacă putem spune aşa, în timp ce pe segmentul de stânga euroasiatic avem un singur candidat robust. Este vorba de candidatul Partidului Socialiştilor, care înţelege că aceste circumstanţe îi sunt favorabile şi poate jongla, poate juca, poate vorbi despre un candidat comun al opoziţiei antioligarhice.”
Europa Liberă: Este o versiune utopică? Nu se mai poate repeta coeziunea antiguvernamentală din Piaţa Marii Adunări Naţionale?
Igor Boţan: „Este absolut utopică, din punctul meu de vedere. Şi această idee a fost lansată atunci când s-a decis trecerea la alegerea directă a şefului statului printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale, care a disipat unitatea forţelor, să le zicem, antioligarhice.”
Europa Liberă: Adică s-a urmărit fragmentarea electoratului?
Igor Boţan: „Nu putem spune în mod explicit acest lucru, dar implicit, da. Am văzut care sunt efectele: odată cu anunţarea trecerii la alegerea directă a şefului statului, acest front comun antioligarhic s-a disipat şi fiecare îşi caută de propriile interese. Şi este o situaţie normală, până la o anumită limită.”
Europa Liberă: Şi atunci, iarăşi, se va pune problema legitimităţii morale a viitorului şef de stat, dacă va fi ales la limită sau de un grup relativ majoritar?
Igor Boţan: „Dacă vor fi respectate prevederile legii, nu va exista problema legitimizării. Am văzut cazul Austriei, când legitimitatea alegerii şefului statului cu o diferenţă de 30 de mii de voturi a fost pusă sub semnul întrebării, de fapt, pentru că numărul de plângeri ale cetăţenilor a fost de 70 de mii.”
Europa Liberă: Şi în Statele Unite ale Americii a fost aşa o situaţie. Dar a doua zi după alegeri, după inaugurare, întreaga naţiune spune: „Jos pălăria, aţi câştigat, preluaţi funcţiile de arbitru, de comandant suprem”. Or, în cazul Republicii Moldova nu se întâmplă aşa.
Igor Boţan: „Societatea rămâne divizată şi acest lucru trebuie să-l luăm în consideraţie. Dar, iarăşi, în pofida faptului că şeful statului va fi ales în mod direct, competenţele acestuia sunt chiar mai reduse decât până la momentul în care Curtea Constituţională, în decembrie anul trecut, a limitat şi mai mult discreţia şefului statului la numirea prim-ministrului. Preşedintele Curţii Constituţionale chiar a făcut şi o declaraţie că, în pofida trecerii la regimul de alegere directă a şefului statului, Republica Moldova rămâne o republică parlamentară.”
Europa Liberă: Aceasta de jure, dar de facto este şi mai complicat. Dacă să presupunem că va fi ales un şef de stat din afara partidelor parlamentare, evident că partidele de la guvernare nu vor fi foarte fericite să aibă un şef de stat care să pună piciorul în prag.
Igor Boţan: „Nu vor fi fericite, dar competenţele şefului statului sunt foarte clar prescrise în Constituţie, şeful statului va fi responsabil de sectorul de securitate, inclusiv cel economic. De aceea, probabil, vom avea o situaţie foarte interesantă şi, sper, foarte utilă pentru Republica Moldova, atunci când şeful statului prin numirile pe care le poate face în Comisia Naţională de Integritate, în Serviciul de Informaţii şi Securitate, în alte funcţii, mă refer la numirea judecătorilor şi a procurorului, poate avea un cuvânt greu de spus, bazat pe suportul popular.”
Europa Liberă: Aceasta dacă dânsul va vrea. Actualul şef de stat a preferat să se ţină la distanţă de aceste probleme spinoase.
Igor Boţan: „Este adevărat. Noi nu trebuie să uităm că alegerea directă a şefului statului mobilizează partidele politice, iar partidele politice au şi reprezentare parlamentară. Domnul Timofti nu a avut reprezentare parlamentară. Acelaşi lucru a fost invocat, a propos, şi de domnul Petru Lucinschi, când a deţinut funcţia de preşedinte. Şi ne amintim de relaţiile lui cu Partidul „Pentru o Moldovă Democrată şi Prosperă”, care a devenit Partidul Democrat, relaţii foarte complicate, la limita convieţuirii paşnice.”
Europa Liberă: Adică situaţia cea mai confortabilă a avut-o Voronin cu 71 de mandate în Parlament.
Igor Boţan: „Exact. Eu cred că un preşedinte care are suport parlamentar poate rezolva foarte multe probleme, având legitimitatea populară şi având instrumentul pentru promovarea politicilor prin intermediul Parlamentului, eventual, şi al guvernului. Aici puteam avea o convergenţă mult mai puternică a instituţiilor principale publice din stat în promovarea anumitor politici. Iar ţara noastră acum are cea mai mare problemă, cea legată de combaterea corupţiei şi asigurarea integrităţii înalţilor demnitari.”
Europa Liberă: Până nu demult, se vorbea despre anticipate. Acum nu se mai pune problema.
Igor Boţan: „Problema anticipatelor a apărut într-un anumit context, când ţara era furată, jefuită, în proporţii deosebit de mari, iar guvernarea se ocupa de reglarea de conturi. Să nu uităm ce am avut anul trecut, când se cereau alegeri anticipate. Am avut un guvern minoritar condus de Gaburici, care a fost dat afară, atunci când i s-a cerut să mai semneze încă un document privind garantarea de către guvern a creditelor pentru bănci. După aceasta, am avut o altă situaţie foarte complicată legată de necesitatea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional şi am avut situaţia cu domnul Drăguţanu, care şi-a prezentat demisia, exact în momentul când trebuia să se negocieze acel acord, dar a rămas în funcţie încă o jumătate de an.
După care am avut demisia guvernului Streleţ, situaţie pe care au generat-o tot guvernanţii. Era previzibil că această guvernare nu poate rezista. După care am avut „miracolul” acestui coordonator al guvernării, ruperea fracţiunii comuniste şi a fracţiunii liberal-democrate şi instituirea acestei majorităţi care acum pretinde că are un proiect de ţară pentru Republica Moldova şi acest proiect de ţară se reduce la îndatorarea Republicii Moldova. Vedem creditul din România – 150 de milioane de euro, creditul aşteptat de la Fondul Monetar Internaţional de 180 de milioane de dolari. Adică, soluţia pentru proiectul de ţară este îndatorarea Republicii Moldova pe plan extern cu încă aproximativ 20%, după ce miliardul a fost pus pe umerii cetăţenilor.”
Europa Liberă: Aceasta e partea ce ţine de putere. Dar contestatarii nu mai sunt la fel de hotărâţi să doboare guvernarea, Parlamentul?
Igor Boţan: „Contestatarii din start au spus foarte clar că au nişte cerinţe şi au nişte piloni strategici. Primul pilon strategic a fost cel al nemulţumirii largi a populaţiei.”
Europa Liberă: Nemulţumirea a rămas în vigoare. Mai are putere astăzi opoziţia neparlamentară să revendice anticipate?
Igor Boţan: „În situaţia în care partenerii de dezvoltare au mizat pe actuala guvernare, eu cred că această putere s-a diminuat foarte-foarte mult. Şi acum aşteptăm să vedem cum această guvernare, care a reuşit să convingă partenerii de dezvoltare că mai poate miza pe ea, face faţă situaţiei create. Iar alegerile prezidenţiale vor da un răspuns care este gradul de legitimitate a acestei guvernări.”
Europa Liberă: Şi gradul de mobilizare a opoziţiei.
Igor Boţan: „A opoziţiei şi care este, să zicem aşa, gradul de nemulţumire a cetăţenilor aduşi în faţa urnelor de vot. Eu cred că aceste alegeri sunt foarte importante, din punct de vedere al legitimităţii guvernării.”
Europa Liberă: Dar cei care sprijină guvernarea din exterior au şi ei o logică, spun: „Mai bine o pace beteagă, decât un război interminabil”.
Igor Boţan: „Da. Acest lucru l-am menţionat, atunci când unul dintre pilonii strategici pentru protestatari, suportul partenerilor de dezvoltare, s-a dovedit a fi de partea guvernanţilor, care spun că ei ştiu cum să facă un proiect de ţară pentru Republica Moldova în baza împrumutului şi înglodării în datorii a ţării noastre. Vom trăi şi vom vedea.”
