Linkuri accesibilitate

Anders Aslund: „Între Moldova și alte țări din regiune există multe similarități, în care lumea interlopă rusă joacă un rol important”


Anders Aslund

Anders Aslund

Anders Aslund, economist specializat în spațiul fost sovietic și procesul de trecere de la sistemul comunist la economia de piață. Autorul mai multor cărţi, între care „Revoluția capitalistă din Rusia și „Cum a devenit Ucraina o economie de piața”, Aslund este de la mijlocul anilor 90 la Washington, la Fundația Carnegie pentru Pace. Totodată, predă la Universitatea Georgetown din capitala americană.

Natalia Ghilașcu: Economia Republicii Moldova este fragilizată, îndeosebi după ce în 2013 s-a descoperit furtul miliardului din bănci. Schimbările dese din perioada recentei guvernări au mărit și mai mult vulnerabilitatea țării, care a devenit dependentă de sprijinul financiar internațional. Ce ar trebui să se îmbunătăţească, astfel încât Moldova să progreseze de rând cu țările care fac parte din Parteneriatul Estic?

Anders Aslund: Este important ca guvernul Moldovei să facă ordine în sistemul bancar, pentru că ceea ce s-a întâmplat acum doi ani a fost o fraudare masivă a celor trei bănci. Între Moldova și alte țări din regiune există multe similarități, fiind scenele pe care lumea interlopă rusă joacă un rol important. Moldova face parte din schemele rusești de spălare de banilor, alături de Letonia, altă țară din fostul spațiu sovietic, de Cipru și Londra. Dacă Ucraina va reuși să rezolve problema corupției, atunci va reuși și Moldova, dacă Ucraina rămâne ostatică acestei probleme, Moldova, la fel, se va împotmoli.

Natalia Ghilașcu: Ce ar avea de învățat Republica Moldova din experiențele negative ale Ucrainei, ca să nu repete greșelile țării vecine?

Anders Aslund: Este nevoie de lideri competenți care să aibă voința politică de a identifica persoanele implicate în actele de corupție, această problemă nu poate fi rezolvată numai prin presiunea organizațiilor internaționale. România este un exemplu de urmat, o țară unde nu au existat lideri reformatori, decât după venirea președintelui Klaus Iohannes. Uniunea Europeană știe cum să curețe sistemul de flagelul corupției și să consolideze instituțiile democratice, cum arată și exemplul celor zece țări din fostul spațiu sovietic, care au aderat la UE. Astăzi, toate aceste state sunt considerate de Freedom House drept deplin democratice.

Natalia Ghilașcu: Se știe că Federația Rusă exercită presiuni considerabile asupra fiecărei țări din Parteneriatul Estic pentru a le îndepărta de Uniunea Europeană. Ar putea economiile Moldovei și Ucrainei supraviețui fără piața Federației Rusiei?

Anders Aslund: Poată să supravieţuiască, să luăm numai exemplul țărilor baltice. La numai la câțiva ani de la obținerea independenței, au reușit să reorienteze 70% din producție spre piața UE. Astăzi, piața UE este de 20 de ori mai mare decât cea a Federației Ruse, care este una destul de mică.

Natalia Ghilașcu: Cât timp au nevoie țările Parteneriatului Estic să-și reorienteze produsele spre piața UE? Unele produse au fost interzise pe piața rusească, în același timp, piața europeană rămâne îndepărtată. În aceste condiții, Moldova a stagnat. Ce soluții întrevedeți pentru aceste țări?

Anders Aslund: Producția vinicolă corespunde standardelor europene și are potențial pentru exporturi, fructele nu au șanse de export în acest moment, este necesară o tehnologie mai sofisticată, dar cred că ar putea fi implementată rapid. Moldova are nevoie de mai multe investiții. Având ocazia să vizitez Moldova, am văzut terenuri agricole întinse, dar care nu erau lucrate. În parte pentru că proprietatea terenurilor agricole este prea fragmentată. Am văzut terenuri foarte mici, care nu pot atrage investiții semnificative. De asemenea, tehnologia de prelucrare a pământului este învechită, din timpurile sovietice. Există un potențial de dezvoltare în comerțul cu produse agricole.

Natalia Ghilașcu: Să vorbim despre susținerea financiară din partea SUA, începând cu 1991, Departamentul de Stat a oferit Republicii Moldova asistență care depășește cifra de 1 miliard de dolari. Aceasta a fost folosită pentru îmbunătățirea bunei guvernări, combaterea corupției, sporirea nivelului transparenței și responsabilității, consolidarea organelor de drept, reducerea sistemului birocratic și îmbunătăţirea sectorului de afaceri. Credeți că această asistență a fost pe deplin valorificată?

Anders Aslund: Problema principală a Moldovei este instabilitatea politică, generată de conflictul transnistrean, care, este un factor intern de destabilizare a Moldovei, la fel și autonomia Găgăuză. Se mai adaugă partidele de orientare pro-rusă, care se opun tendințelor de aderare la UE. În aceste circumstanțe, este dificilă crearea unei majorități parlamentare, iar alegerea președintelui, care cere o majoritate și mai mare. Moldova a preluat locul Albaniei, devenind cea mai săracă țară din Europa. Motivul este politic de destabilizare a regiunii, dusă de Rusia. În topul agendei de reforme trebuie să fie reformarea sistemului bancar, urmată de reforma din administraţia publică, reformă care nu a început încă. Urmează reforma justiției.

Natalia Ghilașcu: Credeți că Moldova este o societate prea fragmentată, care ar obţine o reală creștere economică? Moldova are nevoie de soluții plauzibile pentru a ajunge la transformări profunde, pentru că și viteza de reformare a altor țări, cum ar fi România, Bulgaria, este diferită. Care credeți că ar fi factorii care stagnează progresele economice?

Anders Aslund: Problemele naționale ale Moldovei și ale Ucrainei sunt similare, ambele sunt divizate teritorial. Ucraina este divizată de-a lungul liniei etnice, în Moldova există tensiuni între partidele pro-comuniste și cele pro-europene. Ucraina și-a rezolvat între timp problema de coeziune, în mare parte ca urmare a agresiunii Rusiei.

Așa că Vladimir Putin a rezolvat problema reintegrării naționale a Ucrainei. Situație care nu se repetă în Moldova. O bună parte a populației rămâne sub influenţa politicii de inspiraţie rusă.

Natalia Ghilașcu: Comunitatea internațională a făcut suficient pentru a aduce Moldova mai aproape de Uniunea Europeană, sau credeți că Republica Moldova este mai degrabă o țară izolată?

Anders Aslund: Bineînțeles, nu s-a făcut suficient, iar aceasta a fost o greșeală enormă din partea Uniunii Europene, care la început a impus Moldovei, dar și altor țări din spațiul ex-sovietic, bariere comerciale. Ulterior, UE și-a deschis piața pentru țările care au aderat. După mulți ani, doar 10% din comerțul Republicii Moldovei era orientat către UE, s-ar fi putu face mult mai mult.

Natalia Ghilașcu: Ce mai puteau face autoritățile de la Chișinău și unde vedeți Republica Moldova în următorii 25 de ani?

Anders Aslund: Cel mai optimist scenariu atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina ar fi să ajungă țari candidate la aderarea la Uniunea Europeană în 2020, ca ulterior în 2030, să devină membri plini în familia europeană. Este o previziune destul de optimistă.

Natalia Ghilașcu: După 25 de ani de independență , Republica Moldova a rămas un stat sovietic sau s-a transformat într-o țară mai europeană, așa cum pretinde?

Anders Aslund: Ceea ce s-a produs în ultimii 25 de ani nu poate fi considerată o perioadă de succes pentru Moldova. Se numără printre cele cinci țări ex-sovietice care au coborât la nivelul PIB-ului din anul independenţei de acum 25 de ani, alături de Ucraina, Georgia, Kârgâzstan și Tadjikistan. Factorul care a stimulat această situație este Federația Rusă, care s-a manifestat în diverse forme: conflictul transnistrean, infiltrarea rusească și războiul gazelor rusești.

XS
SM
MD
LG