Linkuri accesibilitate

Aurelia Corneţchi: „Digitizarea înseamnă accesul online la patrimoniul țării”


Muzeografii moldoveni la București

Muzeografii moldoveni la București

Interviul dimineții cu directoarea adjunctă a Muzeului Național de Istorie din Capitală.

Schimbul de experienţă este necesar nu doar politicienilor, oamenilor de afaceri sau medicilor dar şi… muzeografilor. Prin urmare, peste 40 de muzeografi din Republica Moldova au participat recent la seminarul internaţional „We are museums” în traducere din engleză „Noi suntem muzeele”, organizat în ţara vecină, România, la care au discutat, de exemplu, despre digitalizarea patrimoniului imaterial.

Detalii aflăm de la directoarea adjunctă a Muzeului de Istorie din Capitală, Aurelia Corneţchi.

Europa Liberă: Vă rugăm, mai întâi, să ne vorbiţi pe scurt despre acest amplu proiect în cadrul căruia tocmai 40 de muzeografi din Moldova, printre care şi dumneavoastră, au fost invitaţi în România. Cu ce v-aţi întors acasă de acolo?

Aurelia Cornețchi

Aurelia Cornețchi

Aurelia Corneţchi: „Ne-am întors cu foarte multe gânduri frumoase şi cu intenţii frumoase de a schimba ceva în muzeele noastre. Pentru că, după cum aţi menţionat, am fost într-o vizită de studiu la Bucureşti, în cadrul unui proiect dedicat muzeografilor, proiect iniţiat de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Culturii din Republica Moldova. Această vizită a urmărit preluarea bunelor practici de la colegii noştri din Bucureşti privind evidenţa, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că ar trebui să schimbaţi ceva. Ce ar trebui să se schimbe în muzeele din Republica Moldova?

Aurelia Corneţchi: „În muzee ar trebui foarte multe lucruri să se schimbe, pentru că trăim într-o societate care se mişcă cu paşi rapizi, iar

Muzeele trebuie să fie în pas cu timpul şi să aducă ceva nou pentru publicul vizitator...

muzeele nu trebuie să rămână pe loc, muzeele trebuie să fie în pas cu timpul şi să aducă ceva nou pentru publicul vizitator, care este din ce în ce mai exigent. Astăzi publicul doreşte activităţi noi de la muzeu, doreşte ca muzeul să fie unul dinamic, doreşte ca muzeele să vină întotdeauna în întâmpinarea publicului şi să-i propună patrimoniu cultural naţional spre cunoaştere.

La un curs cu expertul Dan Matei despre digitizare

La un curs cu expertul Dan Matei despre digitizare

Colegii noştri din Bucureşti desigur că au o experienţă foarte bogată în implementarea de proiecte transnaţionale în domenii legate de dezvoltarea patrimoniului cultural naţional. În cadrul acestei vizite au fost abordate diverse teme, cum ar fi clasarea patrimoniului cultural naţional;

Digitizarea patrimoniului cultural naţional este un proces strict necesar...

noi, cei din Republica Moldova, abia acum începem să efectuăm această clasare. Desigur, digitizarea patrimoniului cultural naţional, un termen care este vehiculat în ultimul timp foarte mult, un termen care mulţi se gândesc că este unul la modă, dar, de fapt, acest proces este strict necesar.”

Europa Liberă: Dar ce presupune această digitalizare? Pentru că în era internetului ne gândim cu toţii la tablete, computere, dar ce presupune?

Aurelia Corneţchi: „Ca exemplu aş putea să vă spun cum ar fi, de fapt, ca prin câteva clicuri să putem descoperi pe computer orice carte pe care intenţionăm să o citim, indiferent de cât de veche ar fi ea sau orice

Noile tehnologii promit o extindere a accesului de cultură de neimaginat...

tablou pe care dorim să-l admirăm, sau orice obiect din preistorie care a fost descoperit, indiferent cât ar fi el de vechi sau în ce muzeu ar fi expus. Noile tehnologii promit o extindere a accesului de cultură de neimaginat. Digitizarea înseamnă accesul online la patrimoniul cultural al ţării. Aceasta înseamnă ca cetăţenii din Republica Moldova şi nu numai, din întreaga Europă, să aibă acces la acest patrimoniu şi să-l poată utiliza oricând în scopuri de divertisment, de studii sau în scopuri profesionale.”

Europa Liberă: Dar pe de altă parte, unii s-ar putea gândi că prin digitalizare muzeografii, muzeele, de fapt, nu fac decât să-şi dea cu stângul în dreptul, pentru că, având totul la un clic distanţă, oamenii nu vor mai merge la muzee.

Muzeografii moldoveni la București

Muzeografii moldoveni la București

Aurelia Corneţchi: „Da. Este o întrebare pusă foarte des de muzeografi. Chiar şi în cadrul acestei întâlniri s-a discutat despre aceasta – nu vor rămânea oare muzeele cu sălile goale? Eu cred că nu. Pentru că publicul, accesând aceste valori şi văzându-le pe online, va fi interesat să vină să le vadă pe viu. Una este să vezi un obiect pe calculator sau să vezi un tablou şi alta e să vezi acest obiect pe viu, încadrat în cadrul diverselor expoziţii muzeale sau folosit în cadrul diverselor activităţi educaţionale, culturale pe care muzeul le organizează.”

Europa Liberă: A fost un scop al acestei vizite, al acestui proiect cunoaşterea modalităţilor de atragere a fondurilor, a banilor?

Aurelia Corneţchi: „Da, desigur. Unul dintre scopurile principale ale acestei vizite a fost atragerea de fonduri europene pentru muzee, pentru că, este adevărat, muzeele din Republica Moldova se confruntă cu probleme foarte mari financiare şi nu îşi pot rezolva principalele probleme din cauza acestor lipsuri.

Am fost la unul dintre cele mai vizitate şi cele mai bune muzee din Bucureşti, este părerea mea personală, şi nu numai, este vorba de Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, care şi-a remodelat expoziţia din fonduri europene, creând şi o expoziţie excepţională care atrage publicul vizitator şi în baza căreia poţi organiza diverse proiecte educaţionale.

De asemenea, am fost şi la Muzeul Naţional de Artă, care tot în baza proiectelor europene şi-a reorganizat atelierele de restaurare, permiţând ca aceste bunuri culturale, de o inestimabilă valoare, să fie aduse în faţa publicului, pentru că fără restaurare muzeele nu pot exista.”

Europa Liberă: Muzeul dumneavoastră, muzeul pe care îl reprezentaţi, Muzeul Naţional de Istorie, dacă ar avea suficienţi bani, suficiente fonduri, ce aţi face pentru a aduce mai mulţi cetăţeni în muzeu? Cum poate fi alimentat concret interesul cetăţeanului moldovean?

Aurelia Corneţchi: „În primul rând, dacă am avea aceste fonduri, problema numărul unu este clădirea muzeului. O clădire foarte frumoasă, dar o clădire cu foarte multe probleme, pentru că acoperişul curge, avem foarte mari probleme. Deci, aş începe cu reabilitarea clădirii

Aş face o expoziţie nouă, una interactivă, una interesantă pentru publicul vizitator...

muzeului. După aceea, aş schimba expoziţia muzeală, care, desigur, este învechită. Pe zi ce trece expoziţiile muzeale se învechesc şi ele nu mai sunt atractive pentru public. Aş face o expoziţie nouă, una interactivă, una interesantă pentru publicul vizitator, iar în baza acestei expoziţii, deja este lucrul nostru, al muzeografilor, să organizăm diverse activităţi, activităţi educaţionale şi culturale. Dar foarte mult depinde de expoziţia muzeală.”

Europa Liberă: La final, aş vrea să ne referim la cei care pot pune umărul la dezvoltarea muzeelor, la vizitatori. Ar fi interesant poate să ne schiţaţi un portret al cetăţeanului care frecventează muzeul. Cine este acesta?

Aurelia Corneţchi: „Cetăţeanul care vizitează muzeul este foarte diferit. Sunt oameni interesaţi în muzee, sunt interesaţi să cunoască bogăţia noastră comună, pentru că patrimoniul este al nostru, al cetăţenilor. Aceşti oameni vin cu mare drag şi revin de fiecare dată, cu orice ocazie, atunci când muzeul organizează fie expoziţii, fie manifestări, vin să vadă patrimoniul, să-l cunoască, să-şi cunoască istoria. Şi sunt oameni foarte grăbiţi, care vin la muzeu ocazional şi care chiar nu ştiu ce doresc.

Am avut ocazia să studiez acest profil al vizitatorului, mai ales în timpul activităţilor dedicate Nopţii Europene a Muzeelor, pentru că în cadrul acestui eveniment vine foarte multă lume, vin foarte mulţi oameni şi atunci ai ocazia să vezi ce îşi doreşte publicul: îşi doreşte să cunoască patrimoniul sau își doreşte să vină să se distreze.”

Europa Liberă: Dar sărăcia îi îndepărtează pe oameni de muzee?

Aurelia Corneţchi: „Cu siguranţă, da. Fiindcă o ţară mai bogată este o ţară mai deschisă, oamenii se gândesc mai mult la cultură, la suflet, doresc să-şi îmbogăţească cunoştinţele. Iar o ţară săracă are alte gânduri, oamenii nu se gândesc la cultură, se gândesc la altceva.”

Europa Liberă: Doamnă Corneţchi, vă mulţumim pentru amabilitatea de a fi alături de noi în această dimineaţă. Şi sper că următorul interviu îl vom încheia pe o notă mai optimistă.

Aurelia Corneţchi: „Şi eu sper foarte mult. Şi vă mulţumesc pentru invitaţie.”

XS
SM
MD
LG