Linkuri accesibilitate

Vitalie Nagacevschi: „Activitatea agentului guvernamental ar fi trebuit să fie una absolut transparentă”


Interviul dimineții cu președintele Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

Curtea Constituţională a invalidat o prevedere din Legea cu privire la Agentul guvernamental, care restricţiona excesiv accesul la informaţie în privinţa corespondenţei acestui agent cu Curtea Europeană. Şi din nou excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de această dată de asociația „Juriștii pentru Drepturile Omului”, care se află într-un proces de judecată cu Ministerul Justiţiei la Judecătoria Buiucani.

O discuţie despre semnificaţia acestei decizii cu preşedintele acestei asociaţii, Vitalie Nagacevschi.

Europa Liberă: Curtea Constituţională (CCM) a invalidat ca neconstituţională norma din Legea cu privire la Agentul Guvernamental (articolul 10, aliniat 4) care interzice accesul la informația din corespondența Agentului Guvernamental cu CEDO și cu alte autorități și din materialele din dosare ce se află în procedura acestuia. Decizia corespunde, cel mai probabil, așteptărilor Dvs.? De ce a fost important ca o normă ca cea invalidată să nu existe? Ce rău făcea?

Vitalie Nagacevschi

Vitalie Nagacevschi

Vitalie Nagacevschi: „Sunt două explicaţii: una doctrinară, pornind de la principiile unui stat democratic, şi a doua, pornind de la experienţa pe care am trăit-o noi. Cred că cel mai raţional este să eximplific prin experienţa pe care am trăit-o noi. Acest exemplu a fost invocat şi ieri, la şedinţa Curtea Constituţională de către preşedintele acesteia Alexandru Tănase.

Este vorba despre un dosar care se examinează la Curtea Europeană, un dosar împotriva Republicii Moldova. Curtea Europeană a comunicat dosarul respectiv agentului guvernamental. Acesta a început o procedură de negociere amiabilă a litigiului şi a fost propusă soluţionarea prin achitarea unei sume considerabile în calitate de reparaţii. Ulterior, aceste negocieri au devenit publice. S-au început discuţii intense la nivelul societăţii din Republica Moldova. În consecinţă negocierile amiabile au fost sistate şi a fost solicitată intervenţia Curţii pentru ca aceasta deja să se pronunţe asupra fondului cauzei.

Curtea Europeană examinând cauza, în general, a refuzat acordarea oricăror prejudicii. Dacă luăm în considerare acest exemplu, transparenţa activităţii agentului guvernamental ar impiedica şi eventuale abuzuri care ar putea fi comise de agentul guvernamental sau colaboratorii acestuia în instrumentarea cazurilor, mai ales când este vorba de negocierea amiabilă. Asta este ca exemplu.

Ca doctrină, în general, activitatea agentului guvernamental ar fi trebuit să fie una absolut transparentă. Oricine ar fi trebui să aibă acces la materialele care sunt în procedura agentului guvernamental. Numai în cazurile în care materialele respective expres prin lege sunt cu acces limitat, atunci publicul ar putea să nu aibă acces la respectivele materiale. Regula generală trebuie să fie - acces total, iar excepțiile – acces limitat.”

Europa Liberă: În general, dacă ştiţi, prevederea respectivă a fost din capul locului în Legea cu privire la Agentul Guvernamental sau a fost născută pe parcurs?

Vitalie Nagacevschi: „Nu ştiu cu certitudine, dar mi se pare că pe parcurs a fost născută. Noi ne-am cramponat de această prevedere legală când am solicitat numele procurorilor şi judecătorilor, şi altor persoane care se fac vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Agentul guvernamental a refuzat, atunci, să ne prezinte această listă, invocând prevederile articolului 10, aliniatul 4 din Legea Agentului Guvernamental.”

Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, de ce autorităţile moldovene au avut nevoie de o asemenea prevedere, mai ales că – aşa cum aţi spus - nici jurisprudența CEDO nu limitează în totalitate accesul la informațiile din dosare, ci numai la datele cu caracter personal și la secretele de stat?

Vitalie Nagacevschi: „O asemenea concluzie ar avea un caracter pronunțat speculativ, dar putem încerca să facem un asemenea exerciţiu şi să presupunem că se încerca ferirea de la ochiul public, de la controlul public a activităţii agentului guvernamental şi eventualele greșeli sau chiar abuzuri ale acestuia. Pornim de la ideea că agentul guvernamental ar trebui să acţioneze, totuşi, cu bună credinţă. Însă este evident că oricine comite greşeli. Iar prin instituirea acestei norme, greşelile ar fi fost ferite de ochiul public şi în aşa fel publicul nu ar putea să observe aceste greşeli.”

Europa Liberă: Asociaţia Juriştii pentru drepturile Omului se află acum într-un proces cu Ministerul Justiţiei. Dacă nu ar fi fost această decizie a Curţii Constituţionale cum credeţi că aveau să evalueze lucrurile în acest proces. Ar fi inluenţat într-un fel sau altul această decizie?

Vitalie Nagacevschi: „Cred că da, dar există, în general, două alternative. Prima - dacă nu ar fi existat această decizie în general, atunci am fi mers în toate instanţele judecătoreşti şi în cazul în care am fi pierdut, am fi mers la CtEDO. A doua alternativă – dacă Curtea Constituţională, prin absurd, ar fi respins, ieri, excepţia de neconstituționalitate. În această situaţie, la fel, am fi mers la CtEDO, în speranţa că acolo am fi putut să demonstrăm că această prevedere este una contrară spiritului nu doar a Constituţiei, ci şi a Convenţiei pentru drepturile omului.”

Europa Liberă: Dacă, de exemplu, n-ar fi existat posibilitatea de a ridica excepţia de neconstituţionalitate, adică posibilitatea de a vă adresa direct la CCM având incertitudini, îndoieli în privinţa unui act sau altul, ce s-ar întâmpla, în general, cu asemenea cazuri unde există bănuieli de acest fel? În general, este de presupus că există multe cazuri de acest fel care până acum, cât nu exista posibilitatea de a te adresa direct CCM?

Vitalie Nagacevschi: „Da, există încă foarte multe cazuri similare. Sunt încă foarte multe carenţe în legislaţia naţională a Republicii Moldova. Am observat în ultimul timp că CCM a devenit destul de activă şi prin hotărârea sa a deschis anumite posibilităţi pentru justițiabili de a se adresa cvasi direct şi un pic mai liber la CCM prin intermediul instanţelor judecătoreşti. Asta aduce oricum un plus valoare, deoarece se efectuează controlul constituționalității legislaţiei naţionale şi se pune punctul pe „i”. Chiar dacă nu se câştigă dosarele de către cei care se adresează la CCM, cel puţin ei cunosc că totuşi poziţia lor ar putea fi una greşită. ”

Europa Liberă: Vorbind despre posibilitatea directă de adresare la CCM, în România, de exemplu, excepţiile ridicate de către instanţele judecătoreşti au reprezentat 98,7% din totalul sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, în timp ce în Republica Moldova au fost doar 6%. Credeţi că situaţia se va schimba? Este printre primele cazuri când, iată, prin această procedură se invalidează anumite prevederi ale legii neconforme cu Constituţia. Credeţi că asemenea cazuri se vor multiplica?

Vitalie Nagacevschi: „Sunt sigur că numărul excepţiilor de neconstituţionalitate va creşte, de fapt, el deja a crescut. La moment, în procedura CCM se află aproximativ 50 de cazuri de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate, ceea ce demonstrează un interes sporit a justițiarilor de a apela la CCM prin intermediul instanţelor judecătoreşti şi de a verifica constituționalitatea normelor care sunt aplicate de instanţele judecătoreşti.

Există un singur pericol: justițiabilii sau cei care participă în instanţele judecătoreşti şi acţionează cu rea credinţă. Or, având în vedere hotărârea CCM din februarie care deschide porţile Curţii pentru toţi justiţiabilii, în principiu, instanţa de judecată nu se mai poate opune unei cereri de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate. În aşa caz, cei care acţionează cu rea credinţă pot să abordeze problema de neconstituţionalitate, într-o prostie, a oricărei norme pentru a tărăgăna cât mai mult examinarea unei cauze în instanţa de judecată.”

Europa Liberă: Există remediu pentru aşa ceva?

Vitalie Nagacevschi: „La moment, nu există un remediu foarte clar, dar urmează să fie născut fie prin lege fie printr-o jurisprudenţă naţională.”

XS
SM
MD
LG