Linkuri accesibilitate

Dezbaterile IDIS Viitorul - Europa Liberă - ediția a 25-a


Experții Ion Tornea și Sergiu Țirigan

Experții Ion Tornea și Sergiu Țirigan

Invitații moderatorului dezbaterii, comentatorul economic Vlad Bercu, au fost experții Ion Tornea și Sergiu Țirigan.

Odată cu destrămarea URSS, sectorul industrial al Republicii Moldova a intrat într-un proces abrupt de dezindustrializare, însoţit de reducerea drastică a numărului angajaţilor din sector şi a importanţei acestuia pentru economia ţării. Astfel, în perioada 1990 - 2015, numărul angajaţilor din industrie s-a redus de la 456 mii până la 148 mii, volumul total al producţiei s-a diminuat până la 20% din nivelul anului 1989, iar ponderea industriei în PIB-ul ţării a ajuns la doar 15%, de la cca. 60% înainte de 1989. Cifrele au fost anunțate de experții Institutului Viitorul în cea mai recentă dezbatere „60 de minute de realism economic”. Moderatorul emisiunii, jurnalistul specializat pe teme economice Vlad Bercu a stat de vorbă cu experții IDIS, Ion Tornea și Sergiu Țirigan.

Vlad Bercu, moderatorul dezbaterii

Vlad Bercu, moderatorul dezbaterii

Europa Liberă: Vreau să vă rog, în primul rând, să faceți o diagnoză la ceea ce s-a întâmplat după anii 1990. De ce au murit unele ramuri industriale, au fost închise multe uzine, de ce s-a redus brusc numărul de angajați în industrie, de ce a scăzut brusc ponderea industriei în Produsul Intern Brut și am rămas să depindem de agricultură care, dacă plouă, este bine, dacă nu plouă, este rău?

Ion Tornea: „Dezindustrializarea, de fapt, nu este neapărat un fenomen negativ, deci, chiar și țările cele mai dezvoltate din Europa, din America de Nord, au trecut prin acest proces. Doar că există o foarte mare mare diferență între procesul care a avut loc la noi și procesul care a avut loc în țările dezvoltate. În teoria economică procesul de dezindustrializare în țările dezvoltate are loc din cauza creșterii mai rapide a sectorului serviciilor și din cauza realocării capacităților industriale de producție peste hotare. Companiile, în căutarea raportului eficiență/cost, realocă capacități de producție peste hotare. În acest fel, scade și ponderea industriei.

În Uniunea Europeană, ponderea industriei este la fel ca în țara noastră - 15 %. Și UE a trecut printr-un proces de dezindustrializare, dar, repet, acest fenomen în teoria economică poartă denumirea de „dezindustrializare pozitivă” pentru că are loc printr-o schimbare firească a importanței sectoarelor în economie și are loc la un nivel foarte înalt de dezvoltare.

La noi acest proces este cunoscut ca o „dezindustrializare negativă” pentru că nu s-a produs în mod natural, prin realocarea capacităților de producție sau prin creșterea mai rapidă a altor sectoare, ci s-a produs din cauza pierderii capacităților de producție, din cauza destrămării sistemul precedent. În trecut făceam parte dintr-un sistem unic al Uniunii Sovietice. Supă ce acesta s-a destrămat, s-au pierdut legăturile. Evident, am rămas fără furnizori și nu am putut să ne orientăm foarte repede în alte direcții, deci, capacitățile de producție s-au pierdut.”

Europa Liberă: Dle Țirigan, ce reprezintă astăzi industria Republicii Moldova? Care sunt domeniile principale, care sunt direcțiile importante ale industriei?

Sergiu Țirigan: „Ca structură, actualmente, industria are trei componente de bază. O treime din industrie, circa 5 %, este cea alimentară și a băuturilor, 3,7 % reprezintă industria energiei electrice, a gazelor naturale și a energiei termice, industria extractivă, la fel, circa 5 %. Asta ar fi structura industriei la moment. Ca potențial de dezvoltare, ea este influențată și de Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană, care presupune ridicarea standardelor dar nu este suficient pentru atragerea investițiilor străine în Republica Moldova. Pe de altă parte, implementarea standardelor reprezintă o acțiune destul de complicată care și pentru autoritățile publice reprezintă o sarcină complexă, și cu atât mai mult pentru actorii care activează în sectorul de industrie.”

Europa Liberă: Întotdeauna am afirmat că pe unii investitori îi atrag forța de muncă foarte ieftină din Republica Moldova. Deși în ultimul timp se vorbește că nu este tocmai calificată. Pe de altă parte, fabricile de confecții produc pentru Marea Britanie, pentru Italia, pentru Germania, am impresia și pentru SUA, deci, produc pentru piețe unde, cred eu, atunci când vine în magazin, clientul cumpără chiar orice...

Sergiu Țirigan: „Forța de muncă este relativ accesibilă. Or, costul forței de muncă competentă și în Republica Moldova este destul de ridicat. Ceea ce avantajează oricum Republica Moldova este poziționarea. După criza din 2008-2009 am asistat la o reorientare a multor importatori sau operatori care lucrează în bază de parteneriate spre zone limitrofe, relativ mai accesibile ca preț, dar, în același timp, și la o distanță optimă. Aici e vorba nu doar de Republica Moldova, e vorba și de zona Africii de Nord.”

Europa Liberă: De foarte multă vreme, cel puțin de vreo cinci-zece ani se vorbește că Moldova trebuie să producă mărfuri care ar înlocui mărfurile importate, că Republica Moldova este o țară care ar putea atrage unele companii să plaseze afacerile aici și vedem că exemple răsunătoare nu avem, companii foarte mari care să vină în Moldova tot, cu excepția, unora care sunt în zonele economice libere. În al doilea rând, nu cred că s-a schimbat foarte mult situația în sensul că producem mărfuri care ar înlocui importul. De ce se întâmplă așa?

Sergiu Țirigan: „Pentru că Republica Moldova este un teritoriu destul de mic, cu excepția întreprinderilor mici și mijlocii care ar putea, eventual, să-și păstreze o anumită competitivitate pe piață prin produse specifice, cum ar fi industria mobilei, chiar și cea textilă. Pentru produceri mai largi, totuși, piața locală este destul de mică, din punct de vedere al echipamentului disponibil, al organizării producerii, deci, este o sarcină mai complicată. Foarte des se speculează cu necesitatea substituirii importurilor din industria alimentară, ceea ce este o eroare conceptuală. În primul rând, ar trebui să creăm posibilitatea pentru industrie să se dezvolte și să-și comercializeze mărfurile fie pe piața internă, fie pe piața externă, or, în momentul în care capacitatea de producere este utilizată, nu contează unde este direcționată. Da, sunt industrii care sunt dependente de piața internă, ne referim la mezeluri, lactate. În acest caz, ar urma să existe anumite măsuri de sprijin.”

Europa Liberă: De ce industrie are nevoie Republica Moldova?

Ion Tornea: „Are nevoie de o industrie performantă. Noi nu avem nevoie de „campioni” în ale industriei, noi avem nevoie de industrie competitivă, trebuie să dezvoltăm acele domenii, acele sectoare pe care le avem. Dacă vor apărea între timp noi industrii, nu va trebui decât să le stimulăm. Principalul este să lucrăm asupra îmbunătățirii competitivității industriei. Avem nevoie de politici, nu avem nevoie de strategii declarative.”

----------------

Ați ascultat fragmente din emisiunea de dezbateri „60 de minute de realism economic” realizată de Europa Liberă și IDIS „Viitorul”. Moderatorul emisiunii, Vlad Bercu, a discutat cu experții experții Ion Tornea și Sergiu Țirigan. Emisiunea integrală, a 25-a din seria începută anul trecut, o găsiți pe pagina de YouTube a IDIS Viitorul.

XS
SM
MD
LG