În urma presiunilor unor părinți îngrijorați, Ministerul Sănătății a anunțat la sfârșitul lunii aprilie o reformă a alimentației din școlile și grădinițele moldovene, cerând scoaterea din meniuri a mezelurilor și a mâncărurilor care conțin prea multă grăsime sau zahăr. Dezbaterea publică din jurul acestui subiect a fost mai vizibilă în capitală și în general în mediul urban, unele noile tendințe nutriționale sunt destul de populare.
Mai multe instituții preșcolare din centre raionale şi localități rurale de ani buni au renunțat la mezeluri şi zisa carne procesată, înainte ca dezbaterile publice să ia amploare. Directorii s-au conformat recomandărilor insistente ale centrelor de sănătate publică.
Rita Ciobanu, directoarea grădiniței Ghiocel din Cimișlia spune că deși la început părea fantezistă, schimbarea s-a produs foarte lesne și carnea de vită și de pui a înlocuit crenvurștii.
Directoarea spune că spre surprinderea ei, foarte puțini sunt părinții care se interesează ce mănâncă copilul după ce a pășit pragul grădiniței:
„Poate în Chișinău lumea mai mult de sănătate se deranjează, dar la țară, omul spune mulțumesc să aducă copilul și să fie hrănit cât de cât. De la început ne-a fost foarte greu să vă spun drept, că nu știam cum să le punem, să le alcătuim, pentru că dădeam, azi un fel de salam, mâine alt fel de safalade și tot așa. Dar știți că ne-am organizat nu știu cum, din cărnuri nu dăm nimic congelat, din mezeluri absolut nimic nu dăm, dar dăm piept de găină.”
Multe alte grădinițe din Cimișlia, Anenii-Noi sau Hâncești bunăoară s-au conformat și ele cerințelor medicilor.
În alte părți, schimbarea nu este încă până la capăt din simplu motiv că nu au ajuns încă avertismentele despre nevoia unei alimentații sănătoase, fără produse cu aditivi alimentari.
Directoarea uneia din grădinițele din Costești, Zinaida Bortă spune că cel puțin o dată pe săptămână copiilor li se dau mezeluri:
„Dacă calitatea-i bună, copiii îl mănâncă, nu știu. Nu au fost așa pretenții din partea părinților ca să nu le dăm carne procesată. Mai ales anul acesta, până acum aveam persoană responsabilă de la primărie care ne aducea produsele, acum le primim centralizat, în fiecare săptămână, noi dăm comanda, noi le primim, după numărul de copii cât este necesar ca să se cheltuie săptămânal, nu să rămână pe altă săptămână.”
Din moment ce există percepția unei alimentații inofensive pentru copii la nivel de autorități, spun interlocutorii mei, în egală măsură ar trebui să se discute despre faptul că fructele și legumele lipsesc practic din meniul grădinițelor.
Puțin peste 17 lei, atât se cheltuie zilnic pentru cel puțin trei mese la grădiniță la un copil. Așa cum nu există un model unic al meniului, fiecare instituție se orientează mai degrabă după buget atunci când face achiziții, spune Mariana Tutunaru, medic la Centrul Național de Sănătate Publică.
După ce recent ministerul sănătății a interzis consumul produselor din carne ce conțin aditivi alimentari, medicii de la centru întocmesc acum noi meniuri pentru instituțiile de învățământ general. Mariana Tutunaru pune însă la îndoială eficiența acestui exercițiu din moment ce nu se vor revedea și alocațiile pentru alimentarea copiilor:
„Facem noi meniuri, cu o altă abordare, adică ceva mai nou, cu mai multe salate, mai multe legume, mai multe fructe. Noi suntem medici și luptăm ca să se respecte normele fiziologice, dar nu se aplică în practică pentru că nu sunt bani alocați conform cerințelor. Medicii noștri din teritoriu au luptat până au exclus crenvurștii și bravo lor, a fost îndrăzneț. Știți că în sate, în raioane e mai bine, dar în Chișinău este foarte greu să izbutești așa ceva.”
Directorii de grădinițe cu care am reușit sa comunic nu sunt foarte siguri ca vor avea suficiente fonduri ca sa diversifice meniul din contul fructelor și legumelor. Ministerul sănătății recomandă ca acest lucru să fie obținut prin negocierea unor oferte cu producătorii agricoli autohtoni.
